Mario Balint
Aș fi scris mai des dar am fost prins cu cîteva lansări. De carte! Sigur, e formatul nostru, clasic, pă sărăkie, cu cărțile cumpărate de autor dinainte, de la editură, cu speranța că vînzîndu-le celor prezenți îți scoți 70% din banii personali. Aici, la autorii autori nu se pune scrisul, talentul, munca, imaginația, chestiile astea sînt necontabilizabile, sînt de domeniul AI-ului și, deci, numai dacă ai prea mult timp liber și bani poți scrie cărți… Cine? Aaa, ești un autor cunoscut? Cu volume premiate cu mari premii și nu ești Cărtărescu? Pfffff, curat ghinion, frate! Știi, eu sînt administrație locală de oraș fost muncitoresc, nu am bani că am împrumutat de la bănci să mă funicular, dar sprijin cultura așa că, pe ție nu-ți pot lansa cartea! Nu te pot sprijini! Eu mă bag la barosăneală, cu firme sponsor, cu PR mocca, cu autori care scriu cu bisturiul și pot scrie chiar și o carte de bucate că tot operă de artă iese! Mă înțelegi, amărîtule de scriitor, care ești tu amărît!
Deciiii, revin. Aș fi scris mai des dar am fost prins cu cîteva lansări. Problema mea e sciatica! Dacă nu ar fi blestemata asta de sciatică, mi-ar ieși și lansările așa, mai din picioare, cu boltă, cam, cum face Putin cu Oreshnik. Și lansările astea sînt atît de dese, atît de des se schimbă autorul, și mezanplasul și personagiile, că eu nu mai fac față. Cînd să scriu despre… mă rog, apare Trump la orizont cu cîte una din pre puțul gîndirii, te te lasă mut! Pe tine. Pe mine m-a lăsat surd!
Deciiii, voiam să scriu că exact acum 12 ani, pe 26 mai 2014, a avut loc primul atac al regimului de la Kiev asupra Donețkului! În acea zi, pentru prima dată, luptătorii ukraineni au folosit artilerie grea și avioane de luptă împotriva civililor din Donețk. Cîteva zeci de persoane au fost ucise în urma bombardamentelor. Observatorii ONU, inclusiv români, au fost acolo. Lor le-au fost interzise rapoartele. Militarii pensionari însă mai trăiesc! Încă sînt vii și pot spune povești care vor fi catalogate de actualii spălați pe creier, vremelnici, drept putiniste. Evident!
Pînă să mă mobilizez eu, au trecut 12 ani și astăzi sînt la modă listele! Pfffai ce ne mai plac listele! În 89 toată lumea căuta listele cu turnătorii la Securitate. Apoi, cu disponibilizații care primesc jde salarii. Astăzi, listele sînt suple și au parfum politic liberal. Sau NU! Cea mai infectă listă mi se pare cea întocmită de grupul paramilitar românesc care acționează pe teritoriul Ukrainei, acest SA al USR, despre care se va mai vorbi. Este o listă cu trădători care, probabil, vor fi re-educați odată ce bravii luptători se vor întoarce acasă, în țara tuturor posibilităților și ipocriziilor. Se află pe lista asta ziariști și intelectuali care nu pun botul la Slava, sau nu digeră toate tîlhăriile pe care găștile astea de interlopi, scăpate de sub control, le aruncă în spațiul public ca să-și acopere kkaturile și trădările.
O altă listă, cea a donatorilor, face furori și provoacă isterie în masă, mai ceva ca la moartea lui Elvis: finanțatorii ONG-urilor! Aceste instrumente gîndite inițial de CIA pentru a le face treaba murdară fără să existe o implicație guvernamentală directă. Multe, foarte multe dintre loviturile de stat s-au dat sub paravanul ONG-urilor. Statele Unite au o lege a transparenței finanțării ONG de hăt! Rușii au băgat-o și ei! În UE, toate nef…regventabilele alea vorbesc de transparență etc. La noi, în bananărie, nu se poate, că nu e kușer! Lumea progresistă a sărit în sus de parcă s-ar fi dat pe ei cu apă sfințită. Ca în Exorcistul! Să mă exprim, cum numai limberalii știu să o fackă la noi: Mișcarea Legionară, într-o perioadă în care aceasta era într-un conflict deschis cu autoritățile statului care nu scăpau nici un prilej să-i arunce în închisoare pe legionari și simpatizanțil lor, în această perioadă, deci, Mișcarea Legionară publica periodic lista susținătorilor care făceau donații mai mari de 5 lei! La început a apărut comitetul celor 100, prin care Legiunea dorea să cumpere o camionetă. Cei care au dat bani au fost publicați în ziarul Pământul Strămoșesc. După ce „Mișcarea” a crescut ca număr de membri, s-a trecut la organizarea unui comitet al celor 1000 prin care Legiunea dorea să strîngă donații pentru înființarea unei tipografii. La fel în ziarul Pământul Strămoșesc era publicată periodic lista celor care au făcut donații. Legionarii, da? Ăia de v-au pus părul pe bigudiuri, băbăetzi!
Și pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume, l-i s-a spus PeNeLe! Citesc și mă crăcesc, în Express de Banat, că în PNL Reșița se fac rechizitorii pentru liberalii anti-Bolojan! În PNL Reșița, ați auzit bine? PNL Reșița! Vă dați seama de refractar sună în orașul de naștere al social-democrației românești? PeNeLe Reșița, o organizație gonflată exclusiv de orgoliile nemăsurate ale unui edil care se visează să devină președinte la județ! Adică să-l mazilească pe urmașul lui Spiru Blănaru și al colonelului Ioan Uță! Pentru asta, linia de fund joacă periculos la corner și acuză că în primele linii ale PNL există infractori dovediți și chiar parlamentari conectați cu crima organizată din zona capitalei! Există și o listă emanată și șprițată în spațiul public, cu înfloriturile de rigoare: „Tupeul unora se pare că nu are margini! Crin Adormescu – 10 ani de lene! Hubert Thuma – condamnat definitiv pentru corupție (2014)! Nicoleta Pauliuc – interfața crimei organizate în Ilfov!”…
Să rămîi sidefat, nu alta! Ce-i mîna pe ei în luptă? Ce-au voit acei juni limberali? Răspunsul la această pseudo introspectivă filozofeală este mai aproape de noi decît mîinile și picioarele, ca să-l citez din memorie pe astro-fizicianul american Carl Segan. „Aceștia sînt pseudo-liberalii care s-au trezit vorbind și care îl contestă pe Ilie Bolojan! Nu v-ar fi rușine!? Ei și cei de la nivel local care îi simpatizează sunt oameni de care Partidul Național Liberal trebuie să scape! Un rug, ceva aprins în piața publică? Un DNA? Un ANAF? Un glonț? Sau, măcar o bîtă! Deciii, liberalii din Reșița! Smardoii liberalismului bolojanist… Vai, plm! Deciii, revin: aș fi scris mai des, dar am fost prins cu niște lansări, dar aceiași smardoi de provincie te îndrumau în interbelic cu cine să votezi. Astăzi, vorbesc listele și scheleții din dulap! Și sciatica mea, din cînd în cînd…
