Pentru cine nu a observat încă, omenirea traversează, oricât ar părea de paradoxal, o perioadă de viitor. Se află, cum s-ar spune, în propriul viitor. Tehnologiile și descoperirile evoluează cu viteza luminii. Preocupările zilei, sigur, în state civlizate, sunt mai degrabă legate de impactul tehnologiilor asupra vieții, reducerea poluării, atitudinea cât mai prietenoasă cu mediul, generarea unor condiții de viață și muncă ce pot împinge persistența noastră sănătoasă pe acest pământ mult mai mult decât ne-am fi putut imagina. Lumea e frământată de cucerirea spațiului, de interferențele cu tehnologia digitală și virtuală, de agricultura ce va trebui să hrănească multe miliarde de oameni pe o Terra cu populația în creștere exponențială. Chiar și o simplă privire pe site-urile oficiale ale Parlamentului European ne poate îngădui să înțelegem ce preocupări importante există aici. Într-o perioadă în care arătăm gregar cu degetul spre intituțiile europene, transferând spre ele întreaga noastră bășcălie balcanică, oamenii aceia sunt preocupați de probleme macro care pot face sau nu din Europa și din lume un loc mai bun. Acesta e tipul de gândire într-o zonă transstatală, așa cum e acum UE.
Revenind, însă, oamenii care sunt atât de dezamăgiți de politică și de politicieni, ar fi bine să nu mai pună atât la suflet bătaia de joc generalizată pe care ne-o administrează cu sârguință, de ani, de zile, clasa politică. Pentru că aceasta nu mai există! Lumea modernă e pe cale să pună la punct calculatorul cuantic, Elon Musk e gata să furnizeze primele excursii spațiale și să ajungă pe Marte, chinezii vor cuceri în curând Luna. Marile puteri își creează batalioane de infanterie spațială iar noi ne uităm toată ziua în gura acestor semidocți și ne orientăm viața după ei. Cred că greșim. În viitor – și unul nu foarte îndepărtat – nu vom mai avea nevoie de politicieni. Guvernarea va fi cu totul altfel și ar urma să fie legată tot mai mult de spațiul virtual. Tehnologia ne-a ales deja pe noi, noi nu vom mai putea alege nimic în forma de azi. Alegeri, referendumuri costisitoare, cu urne, cu buletine de hârtie, cu toată cohorta acestora, țin parcă mai degrabă de un spațiu caragialesc, demult apus. Lumea merge în altă direcție: mașini electrice, energii alternative, protejarea ecosistemelor. Nu politicienii aduc îmbunătățire vieții noastre, ci mințile luminate, oamenii de știință, gânditorii, inginerii. Bine ar fi ca acești politicieni sosiți din trecut, măcar să nu-i încurce.
De aceea, această clasă politică inexistentă, practic, dar supărătoare, trebuie înlocuită cu altceva. O formă profund nouă de autoguvernare, bazată mai mult pe nevoile individuale, în consonanță cu cele publice și nu pe găștile de interese. România riscă să rămână complet defazată, pe o planetă unde oricum există uriașe diferențe. În loc să ocupăm locuri cât mai bune în trenul viitorului, așa cum ni se deschiseseră perspective, noi ne agățăm de ultima treaptă a vagonului, cu un picior în afară.
