Scriu cu o oarecare tristeţe şi decepţie aceste rânduri. deoarece mi s-a confirmat din nou, a nu ştiu câta oară că aleşii nu dau doi bani pe electorat. Electoratul este acel ceva, prost, idiot, adică sulimea care îl ajută pe Gheorghe să ajungă pe o anumită funcţie administrativă locală acum sau legislativă la toamnă. În campanie, lacrimi pe umerii alegătorilor. Vai, ce nemernici sunt foştii, nu v-au ascultat, nu i-au interesat probemele dumneavoastră etc. Şi a fost ales individul la Reşiţa. În prima săptămână de după alegeri primeşte invitaţii de a participa la emisiuni ale celor două televiziuni locale. Miercuri la una, joi la cealaltă. Miercuri l-a păcălit pe prietenul Botgros. Astăzi m-a păcălit pe mine. L-am sunat astăzi de trei ori, plus un mesaj, după ce stabiliserăm încă de marţi că astăzi ne întâlnim în platou. Mărturie, listingul companiei de telefonie. Nici măcar un mesaj cu beşinoasele scuze gen am şedinţă, scuză-mă, sunt ocupat. Nimic. De la un primar ce pune, pardon, promitea în campania electorală o transparenţă totală cu alegătorii. Domnule zis Tăiţelu, nu vă invitasem la o bere. O puteam bea oriunde în Reşiţa, poate chiar la Ponton. Vă invitasem pentru a vă prezenta reşiţenilor din postura de primar al Reşiţei. Ăla cu transparenţa. Şi cu o, cum spuneaţi, permanentă legătură cu cetăţenii. Aţi ratat din start un punct din programul electoral. Cum ne veţi convinge că celelalte puncte din program nu au fost decât o gargară?
