Dreapta gaullistă a lui Nicolas Sarkozy a câştigat alegerile comunale în șapte regiuni ale Franţei, după ce în trei regiuni strategice ale Hexagonului socialiştii s-au retras. Totuşi, partidul aflat încă la putere a ieşit învingător în cinci regiuni.
Asta după ce extrema dreaptă a pierdut duminică al doilea tur al alegerilor regionale, nereuşind să obţină victoria în niciuna dintre cele 13 regiuni, în pofida unui succes istoric înregistrat în primul tur.
Duminică, Frontul Național (FN) condus de Marine Le Pen a câștigat treizeci de procente din voturi la alegerile regionale ale Franței. Asta înseamnă că partidul, pe care mulți observatori îl consideră de-a dreptul extremist, a câștigat în fața coaliției conservatoare a lui Nicolas Sarkozy (27 de procente) și a alianței de stânga condusă de președintele François Hollande (23 de procente).
Pe ansamblul ţării, rata prezenţei la urne a fost de circa 60%, cu 10 puncte procentuale peste cea din primul tur.
Analiştii consideră că succesul procentual al Frontului Naţional vine pe fondul crizei imigranţilor şi al ameninţării teroriste. De asemenea, partidul de extremă-dreaptă este şi un susţinător al politicii externe agresive pe care o promovează Vladimir Putin. Profitând de nemulţumirile provocate de criza economică, de atacurile teroriste de pe 13 noiembrie şi de controversele generate în urma valului de refugiaţi, Frontul Naţional a obţinut în primul tur al alegerilor regionale, pe 6 decembrie, 28% din voturi la nivel naţional, în unele regiuni depăşind chiar pragul de 40%.
Totuși, această victorie a șocat toți europenii. Unii observatori deja și-au imaginat un viitor în care Marine le Pen devine președintele Franței și hotărăște retragerea Franței din Uniunea Europeană, deși aceasta e una dintre țările fondatoare. Dar cum s-a ajuns atât de departe? Ce i-a făcut pe treizeci de procente dintre francezi să voteze un partid pentru care „Auschwitz n-a fost decât un detaliu al istoriei „?
Foarte pe scurt, motivele ar fi concertate şi ţin, în primul rând, de degringolada conceptuală la nivelul Uniunii Europene, structură pe care mulţi dintre europeni o găsesc nepotrivită, dar şi de îmbătrânirea clasei politice şi îndepărtarea acesteia de năzuinţele populare. O NOUĂ POLITICĂ se cere peste tot în Europa, conştientă de anacronismul politicienilor şi bancherilor.
Pe de altă parte, terorismul internațional, coordonat sau singuratic – văzut ca o revolt şi o luptă împotriva sistemului – a fost mult timp ignorant sau chiar ironizat de lideri retarzi şi corupţi.
Frontul Naţional este de extremă dreaptă. Însă, să nu uităm, că baza acestei formaţiuni politice o reprezintă… extrema stângă franceză şi electoratul acesteia!
