eCronica
Uniunea Ziariștilor Profesioniști Caraș-Severin și partenerii săi de la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, cel mai vechi institut de istorie din România, paerticipă la Târgul de Carte Gaudeamus organizat, în premieră, la Reșița în intervalul 5-8 noiembrie 2026.
În acest context, pe data de 8 noiembrie 2026, ora 11:00, la Centrul Multifuncțional din Reșița, va avea loc și o masă rotundă unde C.Ș. I dr. Varga Attila de la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, Visiting Researcher la Oxford Brookes University, UK, va dialoga cu publicul prezent în sală pe marginea unei cărți de referință care a apărut, de curând, la Cluj-Napoca sub egida Academiei Române: Liviu Maior, Ioan Bolovan, Varga Attila, „GUVERNANȚI ȘI ROMÂNI: «DOSARUL MAGHIAR». Odiseea Arhivei Secrete a Ministerului Regal Maghiar de Interne și importanța sa pentru istoria românilor (1868–1918)”, volum editat de Centrul de Studii Transilvane și Editura Școala Ardeleană, 558 p.
Cartea aduce în atenția cititorilor un capitol mai puțin cunoscut al istoriei românilor din Transilvania și Banat, într-o perioadă în care destinul acestora era influențat de deciziile politice luate la Budapesta și Viena. Este vorba despre cei cincizeci de ani care au precedat Marea Unire de la 1918, o epocă marcată de tensiuni naționale, transformări sociale, confruntări politice și de eforturile românilor de a-și apăra limba, cultura, credința și drepturile colective.
Importanța „Dosarului Maghiar” trebuie înțeleasă și din această perspectivă. Nu este vorba numai despre identificarea unor informații necunoscute, ci despre reconstituirea mecanismelor de funcționare a puterii, despre relația dintre administrație și societate și despre felul în care revendicările legitime ale unei comunități puteau fi percepute de guvernanți drept amenințări politice. În acest sens, odiseea arhivei secrete maghiare reprezintă mai mult decât istoria unor dosare. Este și o istorie a memoriei, a modului în care documentele supraviețuiesc regimurilor politice și ajung, după decenii, să ofere răspunsuri unor întrebări pe care contemporanii lor poate nici nu îndrăzneau să le formuleze public.
Lucrarea are o relevanță aparte și pentru istoria Banatului, regiune în care românii au conviețuit cu maghiari, germani, sârbi și alte comunități, într-un spațiu caracterizat printr-o mare diversitate culturală. Mișcarea națională românească din Banat a avut propriile personalități, instituții și forme de manifestare, fiind totodată conectată la evoluțiile politice din întregul spațiu transilvănean și din Regatul Ungariei.
„Dosarul Maghiar” este, așadar, mai mult decât o carte despre o arhivă secretă. Este o invitație la descoperirea unei lumi în care informația însemna putere, identitatea națională devenea o problemă politică, iar lupta pentru drepturi se desfășura nu doar în parlamente, în presă sau în adunări publice, ci și în umbra birourilor ministeriale.
Prin contribuția istoricilor Liviu Maior, Ioan Bolovan și Varga Attila, această temă este readusă în atenția publicului și a cercetării istorice, oferind posibilitatea unei înțelegeri mai profunde a epocii care a precedat anul 1918. Marea Unire nu a apărut din neant și nu poate fi înțeleasă exclusiv prin evenimentele ultimelor luni ale Primului Război Mondial. Ea a fost precedată de decenii de afirmare națională, de organizare politică, de confruntări instituționale și de eforturi susținute pentru păstrarea identității românești.
Discuție despre această post