În cursul serii de ieri, după o şedinţă de judecată care a ţinut mai multe ore şi s-a desfăşurat impecabil, Preşedintele Consiliului Judeţean, Sorin Frunzăverde şi fostul vicepreşedinte Ionesie Ghiorghioni au fost condamnaţi la 2 ani de închisoare în dosarul fraudării alegerilor prezidenţiale. Aceştia au fost găsiţi vinovaţi pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei în vederea obţinerii unui folos necuvenit.
Sorin Frunzăverde declara ieri în faţa instanţei, într-o şedinţă de judecată care a durat mai multe ore, că atât el cât şi Ghiorghioni au acţionat în temeiul Constituţiei, a Legii Partidelor Politice şi a Statutului Funcţionarilor Publici. Dată fiind boala de care suferă, Frunzăverde nu va executa pedeapsa în regim de detenţie, instanţa dispunând suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere pe durata termenului de încercare de patru ani. Totodată, lui Frunzăverde i-au fost interzise mai multe drepturi.
Ionesie Ghiorghioni a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei în vederea obţinerii unui folos necuvenit la doi ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor la un an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, la încă un an de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, la plata a 27.000 de lei amendă penală. Ionesie Ghiorghioni va executa în final trei ani și două luni de închisoare, în regim de detenție! La care se adaugă amenda de 27.000 de lei, dar și pedeapsa de șapte ani și patru luni de închisoare primită deja în dosarul șpăgilor pretinse omului de afaceri Valentin Armașu.
Instanța a menținut măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul Ghiorghioni în august 2015.
Sentinţa nu este definitivă, aceasta putând fi atacată în termen de 10 zile.
DNA îi acuză pe Sorin Frunzăverde şi Ionesie Ghiorghioni, care deţineau şi funcţii în conducerea PNL Caraş-Severin, de “obţinerea de foloase necuvenite”, în temeiul art. 13 din Legea nr. 78/2000. Cei doi au fost acuzaţi că înainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale ar fi exercitat presiuni de natură administrativă asupra primarilor din judeţ, pentru obţinerea de voturi în favoarea candidatului PNL, Klaus Iohannis, fapt infirmat de martorii audiaţi săptămîna trecută de către instanţă.
Potrivit art. 13 din Legea nr. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, modificată, “Fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
Chiar dacă legea permite un avantaj patrimonial indirect, de acesta trebuie să profite tot făptuitorului, deşi în chip mediat. Fără existenţa unei asemenea proporţii, fapta nu este caracterizată penal (daruri ocazionale, expresia unor sentimente de recunoştinţă ori respect personal – cf art. 4 alin. (1) din lege), după cum lipsa raportului de legătură, de retribuire poate caracteriza o altă infracţiune, cum ar fi, de exemplu, un abuz în serviciu.
Sensul de folos „indirect” se referă la persoane interpuse, dar tot în ideea exact a recompensării actului făptuitorului. Expresia „indirect” se referă la persoane interpuse ce mijlocesc tranzacția, în vreme ce sintagma ” pentru sine sau pentru altul” se referă la destinația foloaselor.
În acord cu întreaga doctrină juridică română, prin expresia ”pentru altul” legiuitorul a înțeles să incrimineze și o destinație colaterală, deviată a foloaselor. Întotdeauna există această relație de cauzalitate, există o contraprestație, o recompensare personală, ca un contraechivalent al conduitei sale, o plată proprie, și nu un folos căpătat de un terț.
Pe cale de consecinţă, în urma pronunţării Tribunalului Caraş-Severin, mandatul de preşedinte al lui Klaus Iohannis reprezintă un folos necuvenit!
