Strada s-a săturat de politică. Noi ne-am săturat de politică, pentru că, până la urmă, protestele recente ne reprezinttă. ”Nu vrem PSD, nu vrem PNL” – unul din mesajele străzii – este elocvent pentru starea de sastisire a populației față de o clasă politică putredă, coruptă, arogantă și nepăsătoare. Și totuși, fără politică nu se poate. Cine o face sau cine o va face, e o altă întrebare. Din nefericire, cumplita roată care se învârte de 25 de ani încoace și care strivește toate speranțele noastre, se pregătește, scârțâind, din tenebrele criptei interesului ocult, de o nouă tură. O tură un pic neaștepată, grăbită de evenimentele tragice din Capitală și de protestul străzii. În acest context, sigur că n-ar trebui să mai surprindă pe nimeni – și totuși surprinde la fiecare patru ani – lupta acerbă pentru liste. La fel cum „somnul rațiunii naște monștri“, după o celebră expresie filosofică ce a fãcut epocã, întocmirea listelor pentru candidaturi naște situații dintre cele mai ciudate. Lovituri de alcov, evadări, trădări, nemulțumiri de tot felul, trec peste partide ca un necruțător tsunami, măturând multe dintre aranjamentele politice și manevrele inițiale. Iar cum acest val vine chiar înainte de alegeri, scapă cine poate! Partidele ies de regulã „întărite“ atunci când membri de vază le părăsesc. În limbajul politic, această expresie relevă, de fapt, starea de derută în care se află formațiunile în fața acestor evidențe. Bătălia pentru un loc eligibil pe listă este mai acerbă și chiar mai crudă decât ne putem noi imagina. Dar faptul că ea se poartă în subteranele politicii îi camuflează oarecum din asprime, cel puțin pentru ochii și înțelegerea privitorului comun. Asta nu înseamnã cã e mai puțin dură. Pentru românul care a conștientizat sau chiar a încercat pe pielea lui faptul că în România încă te poți îmbogăți din politică, locul eligibil a devenit o Nirvana, o zonă plină de promisiuni dulci și nu de responsabilitate, așa cum ar trebui să fie în mod normal. Responsabilitate – iată o expresie care a a cam dispărut din politica românească și nu numai din politică, din păcate, ci și din alte varii domenii de activitate autohtone. Sau, dacă nu a dispărut, ea este demult golită de semnificații, este arborată pompos doar atunci când oamenii politici sau alte categorii de profesioniști vor să dea o nemeritată greutate afirmațiilor lor. Și ceea ce s-a întâmplat la Colectiv dovedește că lipsa de responsabilitate există nu numai la clasa politică. Însă, bătălia care se dă în subteranele politicii, de multe ori nici pe departe cu scopul de a accede la respondabilitate socială reală, precede cu mult datele fixate pentru alegeri. Ea este povestea unui șir întreg de acțiuni, ortodoxe, sau mai puțin ortodoxe, care stabilesc, în alcovurile partidelor sau ale altor grupări care își pun amprenta din umbră asupra politicii românești, pe cine se va miza în perioada electorală de anul viitor.
Toate speranțele se leagă însă de ceea ce au cerut oamenii în Agora, pentru că au fost câteva revendicări clare și transparente. Tinerii s-au trezit, au realizat că pot schimba ceva și aici, au ieșit dintr-o anume letargie care îi determina să fie fataliști si să privească dincolo de granițele țării, spre zone mai promițătoare. La o dorită direcție spre bine contribuie, așa cum observa un respectabil invitat de la o emisiune de a mea, inclusiv revendicarea respectului pentru banii celor care lucrează în țări din UE și nu numai. Acești oameni, care de regulă investesc în țară, vor respect și deferență pentru ei și banii lor, care modernizează România. Clasa politică nu are cum să nu țină cont de asta. Așadar, o ofertă politică de natură curată, așteptăm!
Sursa foto: moddb.com
