Daniel Botgros
Nu am să vă obosesc cu un material despre tot ce e mai nou în science-fiction-ul și în literatura și arta speculativă europeană, pentru că, o dorim noi sau nu, e un fenomen totuși de nișă. O nișă largă, dacă-mi permiteți termenul oarecum amuzant, dar tot nișă. Că fenomenul, visătorii care-l deservesc, duc lumea înainte, asta e o altă discuție și mai puțin oameni recunosc asta, preferând să rămână cantonați în arealul destul de arid și anost al literaturii mainstream. Dar… să nu facem nimănui proces de intenție.
Trei zile pline, așadar, între 2 și 5 iulie 2026, în Berlinul de Nord, într-un fost crematoriu (da, ați citit bine!), transformat absolut surprinzător într-un vibrant centru cultural, cu un caracter arhitectonic industrial, numai bun pentru cele 157 de puncte din program, ce au vizat comunicări, prezentări diverse, gale de film, întâlniri cu autori europeni dar și americani, standuri de carte și tot concertul colorat al literaturii și artei de gen. S-a discutat, s-au acordat premii, s-au obținut autografe, s-au stabilit contacte. Subsemnatul, împreună cu scriitorul timișorean Ionuț Manea și scriitoarea stabilită în Germania, Gabi Gabrinov, considerăm că ne-am prezentat onest, cu cele două puncte distincte în program, în două dintre cele patru zile ale manifestării, aspect fără precedent în istoria eurocon-urilor. Unul cu o gală de filme la care am avut sala plină iar celălalt, o radiografie a SF-ului românesc, care a suscitat și acesta întrebări diverse. Ne-am făcut cunoscuți, ne-am împrietenit cu colegi din alte țări, am făcut interviuri, am dat reviste traduse în engleză.
Anul viitor, pentru cine e interesat, Eurocon va fi în Portugalia, la Lisabona iar în 2028, la Zagreb, în Croația.
Dar, cred că imaginile vorbesc de la sine:
