Găgăuzia. Un nou focar de instabilitate? Găgăuzia. Un nou focar de instabilitate?
Irina Vlah, candidata susţinută de Partidul Socialiştilor, prorus,  din Republica Moldova, care a beneficiat în timpul campaniei electorale de un sprijin puternic din partea... Găgăuzia. Un nou focar de instabilitate?

0+irina_vlah

Irina Vlah, candidata susţinută de Partidul Socialiştilor, prorus,  din Republica Moldova, care a beneficiat în timpul campaniei electorale de un sprijin puternic din partea Moscovei, a câştigat alegerile desfăşurate duminică pentru funcţia de başcan al Unităţii Teritoriale Autonome Gagauz-Yeri, din primul tur de scrutin, cu 51,01% de voturi, potrivit rezultatelor preliminare, relatează mass-media din Chişinău. Potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Comrat, capitala regiunii, Irina Vlah a fost votată de 32.543 dintre locuitorii cu drept de vot din Găgăuzia. Contracandidatul său, Nicolai Dudoglo, susţinut de Partidul Democrat (PDM), a acumulat 19,05% din sufragii.
Alegerile au fost validate de Comisia electorală regională, care a raportat o prezenţă la vot de 58,1%. Alegerile de duminică din UTA Găgăuzia au fost monitorizate de către 67 de observatori internaţionali din partea a 13 instituţii.
Guvernatorul Găgăuziei, sau başcanul, are un mandat de 4 ani şi, după numirea în funcţie, devine automat membru al guvernului de la Chişinău.
Irina Vlah a ajuns deputat în Parlamentul de la Chișinău pe listele electorale ale PCRM, iar la 29 decembrie 2014 a părăsit această fracțiune parlamentară pentru a continua activitatea politică în calitate de deputat independent.
Limba rusă şi aderenţa la propaganda moscovită, dominaţia mass-media rusă au făcut ca în cursa electorală de la Comrat să conteze mai mult cine are prieteni la Moscova. Poblemele reale ale regiunii au fost ignorate şi fluturarea drapelului rusesc a devenit leac pentru orice fel de dificultate. După ce va trece febra alegerilor, învingătorul va trebui să ofere răspunsuri celor care l-au votat şi se va lovi de realităţile de zi cu zi ale administraţiei publice. În calitatea sa de deputat independent, doamna Vlah s-a bucurat de susținerea Partidului Socialist. Înainte de alegeri, liderul acestei formațiuni, Igor Dodon, împreună cu doamna Vlah au mers la Moscova, unde s-au întâlnit cu Preşedintele Dumei de Stat a Federației Ruse, domnul Narâşkin. Acolo au discutat despre formarea grupului parlamentar „Pentru un viitor euro-asiatic al Moldovei”.  Peste câteva zile doamna Vlah, împreună cu Zinaida Greceanâi, au fost primiți de către președintele Adunării Federale a Rusiei, Valentina Matvienco unde, au discutat despre dorința etnicilor găgăuzi de a se integra în spațiul euro-asiatic!
Într-un interviu acordat DW, Irina Vlah a spus că, în calitate de guvernator al Autonomiei Găgăuze, va încerca să refacă legătura cu autoritățile centrale de la Chișinău: „ Poate 2% din populația regiunii are viziuni mai radicale, dar majoritatea își dorește relații bune cu Chișinăul”, a spus noul bașcan al „Gagauz-Yeri”. Întrebată dacă va insista asupra federalizării Republicii Moldova așa cum a anunțat în campania electorală, noul bașcan al Autonomiei Găgăuze a menționat: „Nu are rost să punem acum în discuție această chestiune, deoarece nu există condiții pentru implementarea unei astfel de inițiative. Actuala majoritate din Parlamentul de la Chișinău nu acceptă o astfel de inițiativă”, a conchis Irina Vlah.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Transnistria pare să fie un test de sinceritate pentru Rusia în politica europeană de securitate şi a afirmat că Moscova este gata să facă tot ce este posibil pentru rezolvarea problemei transnistrene. Adică, după cum înţeleg eu această declaraţie, Rusia este gata să pună pe masă, la negocierile de avantaje cu Europa, îngustul bandaj care pricinuieşte bătăi de cap în ultimii 25 de ani, chiar dacă, după aproape 25 de ani de independenţă, Transnistria nu va mai fi niciodată o provincie a Moldovei. Dezvoltate de strategii de la Moscova, posibilele scenarii de separare a regiunii găgăuze de Republica Moldova au ca punct de pornire o prevedere conținută de legea Republicii Moldova cu privire la statutul special al Găgăuziei. Această lege, în cazul pierderii suveranității de către Republica Moldova, oferă regiunii dreptul la autodeterminare. Potrivit statutului special al regiunii, acest lucru se poate face doar dacă Moldova își va pierde suveranitatea. În viziunea ministrului de externe rus, Serghei Lavrov, Moldova își pierde suveranitatea dacă este absorbită de altă țară sau își schimbă statutul de neutralitate. Este de presupus, în actualul context, că viitorul Moldovei, ca „vecinătate apropiată” a UE, va fi federal! Conflictul transnistrean ar fi putut fi rezolvat în urmă cu 10 ani – susţinea şeful Comisiei de afaceri externe din Duma de Stat de la Moscova. Aflat la Bruxelles, Konstantin Kosacev a subliniat că europenii au respins Memorandumul Kozak din 2003, pentru că înţelegerea se făcuse fără ei. O declaraţie similară a făcut şi ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, la o întâlnire cu diplomaţi germani, francezi şi polonezi legată de negocierile în format 5+2 privind conflictul transnistrean.
Experţi din 15 ţări au discutat, timp de două zile, la Chişinău, despre arhitectura de securitate în vecinătatea estică a Uniunii Europene. Dezbaterile, la care am luat parte, au fost cu atât mai interesante cu cât în acele zile, potrivit publicaţiei ruseşti NEZAVISIMAIA GAZETA, Germania condiţionase ratificarea proiectului rusesc al unui nou sistem de securitate europeană de retragerea trupelor din Transnistria!
Transnistria ramâne, aşadar, principala ameninţare de securitate a Republicii Moldova şi principalul obstacol în drumul său spre integrarea europeană. Cu acest enunţ au fost de acord toţi experţii în securitate prezenţi la Chişinău. Cu cât evoluţia economică spre Europa devine mai pronunţată, cu atât devine mai evident faptul că neutralitatea constituţională a ţării este o frână de mână în calea eforturilor susţinute ale Chişinăului. Profesorul universitar Dan Dungaciu, fost consilier al preşedintelui Mihai Ghimpu, afirma clar că neutralitatea Republicii Moldova nu a făcut altceva decât să păstreze ţara într-o sferă de influenţă rusă şi să o împiedice să adere la structurile europene. Analiştii moldoveni sunt mai sceptici. Arcadie Barbăroşie spune că în actualul context politic, neutralitatea constituţională nu poate fi pusă în discuţie. „Dacă nu o discutăm acum, poate mâine, când va fi evident faptul că dacă doreşte integrarea în structurile europene, Moldova va trebui să devină parte şi a arhitecturii comune de securitate” spunea şi analistul independent Vlad Lupan.
Pentru Republica Moldova o reformă credibilă a sectorului de securitate este obligatorie. În acest context se poate înscrie inclusiv constituirea batalionului mixt româno-moldovenesc, un proiect lansat deja la Bucureşti de către ministrul moldovean al apărării, care ar spori gradul de interoperabilitate a armatei moldovene cu structurile militare europene. Aceasta este şi părerea directorului Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, Iulian Chifu.
Conform unui sondaj de opinie realizat acum câteva zile in Găgăuzia peste 90% dintre locuitori sunt pentru stabilirea unor relatii mai puternice cu Rusia. 30% dintre locuitori vor o orientare spre Turcia și doar cinci procente își doresc apropierea de Uniunea Europeană, după cum a relatat luni portalul Unimedia.
Regiunea găgăuză este ţinută în loc de probleme economice, în principal de faptul că economia zonei este predominant agricolă. De aici apare problema infrastructurii precare, a lipsei locurilor de muncă şi a sărăciei. Pierderea pieţelor de desfacere din Rusia a fost transformată de emisarii Moscovei în pârghie electorală – însă ar trebui să fim realişti: chiar dacă producătorii din regiunea găgăuză îşi vor relua exporturile către Rusia la capacitate maximă (o discriminare imposibilă în comerţul internaţional) banii obţinuţi din aceste exporturi nu ar fi de ajuns pentru ca regiunea găgăuză să devină una prosperă. Fostul preşedinte al Acţiunii Europene, Veaceslav Untilă, spunea, prin 2010, că deţine documente clare prin care Gagauzia a dezvoltat o mişcare separatistă, despre care chiar Başcanul Formuzal aduce argumentul că această mişcare separatistă este susţinută de mai multe state. Despre „sprijinul poporului frate maghiar”, cu altă ocazie!
Singura şansă reală de dezvoltare a regiunii găgăuze este să îşi integreze economia cu restul Republicii Moldova – separatismul în acest domeniu va genera un scenariu asemănător cu cel al Transnistriei. Administraţia de la Tiraspol şi-a rupt economia de restul Republicii Moldova şi a ales dependenţa totală faţă de Moscova, dependenţă care acum îşi arată colţii: lipsa de finanţare rusă a transformat Transnistria într-o gaură neagră din punct de vedere economic, la un pas de incapacitate de plată.
Gagauzia este o Unitate Teritorial Administrativă Autonomă în sudul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi şi bulgari. În aprilie 1994 a obţinut statutul de autonomie lărgită în cadrul RM. Başcanul Gagauziei, Mihail Formuzal, care a fost şi membru al Guvernului Filat, s-a pronunţat clar, de mai multe ori, în favoarea federalizării Republicii Moldova şi a sugerat posibilitatea ca Gagauzia să devină independentă în cazul în care statutul juridic al Moldovei va fi schimbat. Preşedintele Acţiunii Europene se întreabă dacă aderarea la UE a RM poate determina proclamarea independenţei din partea Gagauziei. Veaceslav Untilă a declarat presei că informaţiile pe care le deţine sunt mult mai delicate şi îngrijorătoare dar nu pot fi date publicităţii.
Separarea regiunii autonome găgăuze ar crea premisele pentru atragerea statului moldovean într-un diferend de lungă durată care ar putea să se transforme într-un conflict armat. Izbucnirea unui conflict armat în sudul Moldovei, ar face posibilă dezghețarea conflictului transnistrean – exact ceea ce își doresc fierbinte strategii moscoviți.
Găgăuzii sunt urmaşii turcilor selgiucizi stabiliţi în Dobrogea, împreună cu pecenegii, tribul Uz (Oguz) şi cumanii (Kipchak), poporul care l-a urmat în Anatolia pe sultanul Izzeddin Keykavus II (1236-1276). Mai exact, un clan de turci, Oghuz, a migrat către Balcani în timpul conflictelor inter-tribale. Acest clan s-a convertit de la Islam la Creştinismul Ortodox, după ce s-a stabilit în Bulgaria, şi a fost numit turc – găgăuz. Un grup mare de găgăuzi a părăsit, mai târziu, Bulgaria şi s-a stabilit în sudul Basarabiei împreună cu un grup de etnici bulgari.
Naţionalismul găgăuz a început ca o mişcare intelectuală, în anii 1980. Mişcarea devine mai puternică la sfîrşitul deceniului, când Uniunea Sovietică a demarat perestroika.
În 1988 activişti din intelectualitatea locală, uniţi cu alte minorităţi etnice, creează o mişcare cunoscută sub numele de „Poporul Găgăuziei”. Un an mai târziu, a avut loc prima adunare a acestei mişcări în care a fost adoptată o rezoluţie care cerea crearea unui teritoriu autonom în sudul Moldovei, cu capitala la Comrat .
Mişcarea naţională găgăuză s-a intensificat atunci când limba româna a devenit limbă oficială a Republicii Moldova, în august 1989, înlocuind rusa. Găgăuzii au fost îngrijoraţi şi în cazul în care Moldova s-ar fi reunit cu România, aşa cum părea foarte probabilă în acel moment.
În august 1990 Comrat s-a declarat republică autonomă, dar guvernul Republicii Moldova a anulat declaraţia ca fiind neconstituţională. În decembrie 1990 mişcarea separatistă Gagauz Halkı („poporul găgăuz”), cu sprijinul tacit al autorităţilor centrale din Moscova, proclamă în raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti ale RSS Moldoveneşti aşa-numita Republica Găgăuză. În decembrie 1994 Parlamentul de la Chişinău, dominat de agrarieni a recunoscut autonomia teritorială a găgăuzilor. În anul 1995 hotarele noii regiuni autonome au fost stabilite în urma unui referendum zonal.
Suprafaţa regiunii autonome este de 1.830 km². Regiunea este divizată în trei districte administrative (dolai): Comrat, Ciadîr-Lunga şi Vulcăneşti. Conform recensământului din anul 2004, populaţia era de 155.587 locuitori (găgăuzi 82,6%, români/moldoveni 4,6%, ucraineni 3,0%, ruşi 3,7%, bulgari 5,1%, alte naţionalităţi 1%). Centrul administrativ al regiunii este oraşul Comrat (25.000 de locuitori). Limbile oficiale sunt găgăuza, româna, vorbită în dialect moldovenesc, şi rusa. Adunarea Populară a Găgăuziei se compune din 35 de deputaţi aleşi pentru un mandat de patru ani, iar Başkanul, Guvernatorul Găgăuziei exercită conducerea activităţii autorităţilor administraţiei.

mb

                 Sursa foto: abcnews.md

Mario Balint

Mario Balint

Ziarist profesionist din 1990. Jurnalist, analist şi consultant de securitate. Activităţi jurnalistice în presa scrisă, televiziune, radio. Fondator de publicaţii, realizator de emisiuni. De peste 20 de ani, corespondent de război. Corespondent special al Radio România Actualităţi. În prezent, redactor şef la Radio România Reşiţa. Autor a 16 volume de proză, reportaj, fotografie şi eseu. Studii de jurnalism şi securitate.

%d blogeri au apreciat: