Requiem politicum Requiem politicum
Mai să-mi dea lacrimile de mila hoţilor ce sunt organizaţi, din celule de partid, în celule de puşcărie. E aşa un vifor, că de... Requiem politicum

Mai să-mi dea lacrimile de mila hoţilor ce sunt organizaţi, din celule de partid, în celule de puşcărie. E aşa un vifor, că de la simplu consilier local (situaţie la care media nici măcar nu se mai sesizează) până la miniştri, foşti preşedinţi, cu toţii sunt săltaţi pentru tot felul de coţcării. Ca să nu spun furăciuni sau fapte penale. Vreau să scriu pentru început despre diferenţa dintre politică şi administraţie. Se pare că la noi cele două au fost asimilate ca două siameze. Şi rechizitoriile DNA îmi dau dreptate. S-au luptat ai noştri politicieni de carton, fără minimă cultură politică să preia puterea de peste tot. De la consiliul comunal la guvern şi la preşedinţie. Ce a ieşit? Implementarea unor doctrine politice sănătoase? Nicidecum. Doar punerea în funcţii a unor administratori de carton. Şi, iertată fie-mi trimiterea, dar toţi aleşii, nişte Farfuridi şi Brânzovenescu. Oameni trimişi, prin alegeri democratice, să facă bani pentru partid şi, că doar n-or fi proşti, şi pentru ei.
Ni se spune, din când în când, pe un ton arogant, că noi, electoratul, suntem vinovaţi pentru alegerea acestora. Să vă dau un exemplu şi dumneavoastră decideţi. În urmă cu un deceniu, un medic stomatolog, liberal până în măduvă, ca urmare a ataşamentului dovedit faţă de cauza liberală este ales şef al sănătăţii în judeţ. Trec ceva luni, poate ceva mai mult de un an şi este demis de aceiaşi colegi liberali. Nu se schimbase guvernul, tot ei la ciolan. Şi-atunci, de ce? Omul înţelesese că este pus şef să facă performanţă administrativă. Şefii săi politici doreau doar bani pentru partid!
Revenind la valul de arestări din rândul high-life-ului politico-administrativ din România, sunt convins că nu-i arestează degeaba. Dacă le iei la puricat averile, faţă în faţă cu sursele legale de venit, este evident că nu au nicio justificare. Teamă mi-e însă, de figura ce o vom face în faţa altor naţii. Un preşedinte împuşcat, unul urmărit penal şi altul ce se pregăteşte de vizitele procurorilor. Un fost premier întemniţat şi alţi vreo doi care nu se simt prea bine. Un guvern este deja în puşcărie. Mai puţin şi vom asista la disoluţia statului. În toată această tevatură, am totuşi o întrebare ce nu-mi dă pace. Multe dintre cazurile dezavuate public şi penal, cele cu şpăgi de milioane de euro, sunt legate de nume ale unor corporaţii transnaţionale. Gen EADS, Microsoft etc. Luarea de mită este incriminată de articolul 289 al Codului penal. Aici au fost cel puţin reţinuţi, dacă nu arestaţi, toţi rechinii gintei naţionale. Darea de mită este incriminată în următorul articol, al aceluiaşi Cod. Aveţi cunoştinţă de vreun apostol al democraţiei transatlantice reţinut pentru dare de mită în România? Nu cred nici în teorii ale conspiraţiei, cum nu cred nici în virginitatea hoţilor politicii mioritice. Dar, parcă miroase un pic a dublă măsură.

DP

Sursa foto: timisoaraexpress.ro

Dan Popoviciu

Dan Popoviciu

Ziarist profesionist din 1996. Redactor şi realizator de emisiuni la televiziunea Terra Sat, jurnalist la publicaţiile Sud-Vestul, 24 de Ore, fondator al ziarului Ghimpele, redactor la P(r)ostul Mare. În prezent, realizator de emisiuni la Vest TV Reşiţa. Autor al unui volum de proză. Studii de drept.

%d blogeri au apreciat: