O nebunie fără margini şi fără argumente! O nebunie fără margini şi fără argumente!
Statul Islamic a început joi să distrugă cu buldozerul oraşul Nimrud, bijuterie arheologică din nordul Iraqului, la o săptămână după ce jihadiştii au filmat... O nebunie fără margini şi fără argumente!
Statul Islamic a început joi să distrugă cu buldozerul oraşul Nimrud, bijuterie arheologică din nordul Iraqului, la o săptămână după ce jihadiştii au filmat distrugerea unor inestimabile sculpturi preislamice la Mosul, transmite AFP. SI a luat cu asalt oraşul istoric Nimrud şi a început să îl distrugă cu buldozerul, a anunţat Ministerul Turismului şi al Antichităţilor pe pagina sa oficială de Facebook. Nimrud, oraş fondat în secolul al XIII-lea î.e.n., este situat pe malurile Tigrului, la circa 30 de kilometri de Mosul, marele oraş din nordul Iraqului, controlat din luna iunie de SI. SI a difuzat joia trecută un videoclip în care un grup de jihadişti spărgea sculpturi preislamice din muzeul din Mosul, organizaţia jihadistă considerând că statuile şi mormintele favorizează cultul idolilor şi, ca atare, merită să fie distruse. După distrugerile din muzeul de la Mosul, jihadiştii le-ar fi spus paznicilor că următoarea lor ţintă este Nimrod. Este una dintre cele mai importante capitale asiriene, unde se află basoreliefuri şi tauri înaripaţi…Ar fi un adevărat dezastru, a declarat atunci pentru AFP Abdelamir Hamdani, arheolog iraqian de la Universitatea Stony Brook din New York. Fahrenheit 451 se poate numi ce s-a întîmplat în 25 februarie, la Mosul, în nordul Iraqului: jihadiștii ISIS au incendiat cărți și manuscrise din Biblioteca Centrală și apoi au bombardat-o. Se pare că acești fundamentaliști au „ars pe rug” nu mai puțin de 112.709 cărți, manuscrise rare, papirusuri, hărți și documente. Cel puțin, acestea sînt cifrele comunicate ziarului britanic The Independent  de Elijah J. Magnier, şeful departamentului de corespondenţi al cotidianului Al Rai din Kuwait. A doua zi, jihadiştii Statului Islamic au distrus, cu ciocane uriașe și bormașini, în cântări coranice, statuile și basoreliefurile din Muzeul Civilizației din Mosul și au postat pe internet un video ca să ne arate cum fac să dispară în câteva minute artefacte vechi de aproape 3.000 de ani. Distrugerea comorilor de la Mosul a fost condamnată de comunitatea internaţională, directorul general al UNESCO, Irina Bokova, solicitând Curţii Penale Internaţionale să se ocupe de acest caz.  Culturile împart valorile şi motivează indivizii să acţioneze într-un mod ce pare iraţional pentru observatorii externi.  Un factor cultural major îl reprezintă percepţia celor din afară care ar putea ameninţa suveranitatea grupului etnic. Teama de exterminare culturală poate conduce la o violenţă iraţională! Vasile Simileanu (ASIMETRIA FENOMENULUI TERORIST, Ed. TOP FORM, 2003, pag. 114) este de părere că toţi oamenii devin sensibili cînd le sînt ameninţate valorile cu care ei se identifică: limbă, religie, pămînt natal. Terorismul în numele religiei este extrem de violent. Potrivit lui Cristian Barna (JIHAD ÎN EUROPA, Ed. TOP FORM, 2008, pag. 17), apariţia statului-naţiune, ca mod definitoriu de viaţă, „adică organizarea oamenilor în comunităţi imaginate atât în minte cât şi pe hartă” a generat secularismul, prin separarea bisericii de stat, în lumea creştină şi prin colonizări şi cuceriri succesive, în restul lumii. În zilele noastre, sub asaltul globalizării, musulmanii sunt martori la destrămarea civilizaţiei şi instituţiilor islamice, baza morală spulberându-se şi generând un sentiment de instabilitate. Aflat sub sentimentul de frustrare în faţa consecinţelor colonizărilor, brutale şi traumatizante, („Iraqul, această nebunie a lui Churchill care a pus la un loc două puţuri de petrol, Kirkuk şi Basra” fără să ţină cont de incompatibilităţile societale din acel spaţiu!) care au generat un profund sentiment de alienare, spaţiul islamic a generat JIHADUL interpretat, care reprezintă, „inabilitatea unor societăţi musulmane de a acumula modernizările puse la dispoziţie de civilizaţia şi cultura occidentale”. Doctrina jihadului, ca unică soluţie de luptă împotriva secularismului, blamează modernismul secular sau lipsa de consideraţie faţă de valorile religioase care au dus, în ultimii 30 de ani la crize identitare în rândul populaţiei, ce permit globalizarea, economică, în primul rând. Din punct de vedere al securităţii societale, Ionel Nicu Sava (STUDII DE SECURITATE, Ed. Centrul Român de Studii Regionale, 2005, pag. 277) este de părere că terorismul reprezintă o formă de război între societate şi stat, în sensul în care organizaţii violente (cum ste Statul Islamic) îşi definesc identitatea şi luptă pentru idealuri politice suprastatale (noul Califat). Fundamentalismul, islamic în cazul nostru (el fiind larg răspândit în toate religiile!) are, aşadar, motoare religioase şi economice. Pe de-o parte, îndepărtarea de la credinţa tradiţională este considerată periculoasă, pe de alta, globalizarea este acuzată de sub-dezvoltarea economică a spaţiilor musulmane. În aceste condiţii, fundamentalismul nu este numai o mişcare extremistă. Este o filosofie, o credinţă şi se bazează pe un sistem selectiv de valori.
mb
Mario Balint

Mario Balint

Ziarist profesionist din 1990. Jurnalist, analist şi consultant de securitate. Activităţi jurnalistice în presa scrisă, televiziune, radio. Fondator de publicaţii, realizator de emisiuni. De peste 20 de ani, corespondent de război. Corespondent special al Radio România Actualităţi. În prezent, redactor şef la Radio România Reşiţa. Autor a 16 volume de proză, reportaj, fotografie şi eseu. Studii de jurnalism şi securitate.

%d blogeri au apreciat: