Leul în furtună Leul în furtună
Știați că leul românesc împlinește anul acesta 150 de ani? Nostalgica noastră monedă națională, trecută prin toate furtunile istoriei, face o venerabilă vârstă, nefiind,... Leul în furtună

Știați că leul românesc împlinește anul acesta 150 de ani? Nostalgica noastră monedă națională, trecută prin toate furtunile istoriei, face o venerabilă vârstă, nefiind, desigur, înlocuită de euro. Aceasta, desigur, dacă economia românească va deveni suficient de puternică pentru a susține moneda europeană. Grecia a fost un exemplu că acest lucru nu se face deloc ușor.

Dar strămoșul leului românesc este leul…olandez. Pe cât de cunoscute sunt acum la noi moneda euro sau dolarul, pe atât de popular era, la mijlocul secolului XVII, talerul olandez, care conținea pe una din fețe un leu ridicat în două labe. Pentru balcanici acest taler se confunda atunci cu înseși noțiunea de monedă. Înaintea leului, pe la 1860, exista ”românul” sau ”romanatul”, monedă preferată de Cuza dar neagreată de otomani. Dacă e să observăm câteva momente-cheie, din istoria leului, ar trebui să consemnăm că la 1867 Carol I semnează decretul de naștere a leului românesc iar la 1870 apare prima monedă de un leu bătută în România, după ce până atunci moneda națională fusese realizată în monetăriile englezești. Între 1916 și 1917 leul trece printr-o megainflație iar convertibilitatea bancnotei este suspendată. Între 1917 și 1918 leul cade în mâna nemților, BGR, o bancă cu capital german emițând lei nemțești. Ministerul de Finanțe de atunci, refugiat la Iași, tipărește cea mai mică bancnotă din lume, de un leu, cu efigia regelui Ferdinand. Bancnota era cât un timbru. În 1919 leul se prăbușește iar o pâine ajunge să coste de peste 20 de ori mai mult decât înainte de război. În 1929 bancnotele BNR devin convertibile în aur, între 1929 și 1933 leul trece prin marea criză economică iar între 1940 și 1945 salariul unui funcționar valorează cât 50 de litri de lapte. În 1944 Armata Roșie tipărește lei sovietici, pentru a-și asigura aprovizionarea pe timpul trecerii prin România. În 1947 apare bancnota cu cea mai mare valoare scriptică din istoria BNR: cinci milioane de lei. Tot atunci se petrece marea stabilizare comunistă iar BNR introduce leul nou, în valoare de 20.000 de lei vechi. Numai jumătate din banii posedați de populație au reușit să fie schimbați în noua monedă. Între 1979 și 1980 comuniștii investesc în industrie, ignorând producția bunurilor de consum, introducând, de altfel, așa numita cultură a penuriei. În 1991 BNR lansează prima emisiune post-comunistă, dedicată lui Brâncuși. În 1999, România este prima țară din Europa care folosește bani de plastic iar în 2005 are loc, după cum se știe, denominarea leului. În 2017, iată, leul face 145 de ani.

 O istorie tumultuoasă, din care noi nu am pomenit decât câteva repere. O istorie în care leul s-a luptat din greu cu evoluțiile sau involuțiile economice, cu inflația, cu armatele de ocupație sau cu ineficiența economică a țării care l-a emis. Finanțiștii au făcut întotdeauna eforturi să mențină moneda națională la un nivel care să nu amenințe economia, intervențiile actuale ale BNR pe piețele interbancare find deja de notorietate și stând de multe ori la baza calmării oscilațiilor cursului valutar. Moneda, însă, este în cel mai înalt grad expresia forței economice, pentru că tipărirea monedei fără acoperire generează, așa cum se știe, inflație. Un fenomen extrem de periculos, care, odată instalat este foarte greu de contracacarat. Nu ne rămâne decât să credem că leul va supraviețui cu succes încercărilor economice ale acestor ani și va fi înlocuit natural de euro, doar atunci când economia românească o va permite. Pentru că am trecut prin suficiente privațiuni și experiențe economice neplăcute și chiar periculoase.

Daniel Botgros

Daniel Botgros

Ziarist profesionist din 1990. Activitate jurnalistică la publicaţiile Tinerii, Timpul, Jurnalul Naţional, Evenimentul Zilei, Sud-Vestul, Măsura, Ziua de Vest. Redactor la televiziunea Terra Sat, redactor şi realizator de emisiuni la Radio România Reşiţa, realizator de emisiuni la Banat TV. Activităţi în domeniul PR. Autor a patru volume, de proză, reportaj şi eseu și al unui volum de jurnalism. Studii de jurnalism şi comunicare.

Nici un comentariu pana acum.

Fii primul care lasă un comentariu.

Comentarii

%d blogeri au apreciat: