Presa românească nu e Sankt Petersburg Presa românească nu e Sankt Petersburg
Urmărit în presa românească atentatul terorist de la metroul din Sankt-Petersburg a fost mai puţin important decît un uragan la Manila. Nu sînt pro-rus,... Presa românească nu e Sankt Petersburg
Urmărit în presa românească atentatul terorist de la metroul din Sankt-Petersburg a fost mai puţin important decît un uragan la Manila. Nu sînt pro-rus, filo-rus, rusofil, rusofon sau rusofag, nu am fost recrutat nici de kgb, nici de fsb nici măcar de gru – deşi unor zeloşi dintr-o anumită instituţie au avut ceva bănuieli în acest sens! – nu m-am întîlnit niciodată cu Vladimir Putin sau cu Iosif Visarionovici. Cu Dimitrii Medvedev, Aleksandr Lukaşenko şi Serghei Lavrov, recunosc, da! Dovadă stau nişte declaraţii de presă consemnate! Dar, nu pot să accept că atentatul terorist de la Sankt Petersburg a fost tratat cu atîta IGNOR de mass-media de la Bucureşti, iar cei care au marcat, totuşi, subiectul se străduiau din răs-puteri să nu-i justifice pe terorişti! Să nu spună, în direct: bine le-au făcut! Nici o manifestare de genul EU SÎNT… CASA SCÎNTEII! Nimic!
Au existat, însă, insinuări că atentatul ar fi fost aranjat de Putin ca să-i stîrpească legal pe protestatarii săi din stradă! Am văzut chiar comentatori care parcă se bucurau că atentatul a lovit în chiar inima culturală şi imperială a Rusiei Europene, într-un gest provocator la adresa lui Vladimir Putin.
Mi se pare o direcţie profund greşită, o abordare întoarsă în Războiul rece cînd teroriştii erau luptători pentru libertate şi invers. Terorismul a dobîndit o altă configuraţie, privind modul de acţiune şi amploarea, dar originile, mecanismele de declanşare, structura şi resursele, precum şi psihologia membrilor săi au rămas aceleaşi. Potrivit tuturor specialiştilor în domeniu, terorismul nu este un fenomen universal dar este cu siguranţă unul istoric. El s-a manifestat mai intens, însă, numai în anumite momente. Pe timpul bipolarismului de putere, terorismul era încurajat şi folosit în mod speculativ de către liderii mondiali ai celor doi poli pentru a-şi justifica influenţa politică şi prezenţa militară în diferite zone geografice de interes pentru ei, denaturîndu-se şi desconsiderîndu-se, astfel, cauzele reale care l-au generat şi l-au menţinut. Aşa se explică faptul că odată cu dezintegrarea URSS, terorismul se extinde şi evidenţiază mai mult ca oricînd originile sale reale, ca urmare a nerezolvării diferendelor cu caracter politic, economic, social, etnic şi religios existente în actuala configuraţie politico – administrativă a hărţii planetare, diferende generate şi de colonizările secolului XX. Aşadar, terorismul a început să trăiască prin forţe proprii devenind cea mai mare ameninţare la adresa securităţii popoarelor şi la adresa drepturilor fundamentale ale omului.
De aceea, el nu este mai josnic la Bruxelles decît la Moscova sau Sankt-Petersburg. Sau la Kabul şi Baghdad!
Să ne ferească Dumnezeu de un EXEMPLU PERSONAL!
Un atentator sinucigaș a fost responsabil pentru explozia de luni de la metroul din Sankt-Petersburg, a precizat o sursă judiciară pentru Interfax, citînd o informație preliminară. Într-un nou bilanț publicat luni seara, transmis de aceleași agenții, preluate de AFP, serviciile antiteroriste ruse au anunțat 14 morți și 45 de răniți spitalizați, în explozia de la metrou.
Sursa menționată a spus, pentru agenția Interfax, că autoritățile au stabilit identitatea presupusului atentator sinucigaș cu bombă, acesta fiind un tînăr de 23 de ani, din Asia centrală, care a transportat dispozitivul exploziv în metroul din Sankt-Petersburg într-un rucsac.
Un bărbat, care fusese surprins pe camerele de supraveghere și suspectat anterior de implicare în explozie, s-a prezentat la poliție și a spus că nu a jucat niciun rol, a transmis Interfax.
Vladimir Putin s-a întîlnit cu serviciile de securitate pe tema incidentului și a depus flori la stația de metrou unde s-a produs explozia.
O bombă a fost găsită luni după-amiază în stația de metrou Ploșciad Vosstania din centrul orașului rus Sankt-Petersburg, după deflagrația produsă anterior într-o altă stație, au precizat autoritățile ruse.
Mai înainte, o bombă artizanală a explodat la bordul unei garnituri de metrou în apropierea stației Sennaia Ploșciad. După ce inițial s-a vorbit despre două explozii, autoritățile ruse au precizat ulterior că a fost de fapt o singură explozie și aceasta s-a produs în tunelul dintre două stații.
Președintele rus, Vladimir Putin, s-a aflat la Sankt-Petersburg pentru o întîlnire cu omologul său din Belarus, Aleksandr Lukașenko.
Devine tot mai clar că actualele grupări teroriste, atomizate dar prinse în reţele transnaţionale, au motive diverse de a acţiona. Majoritatea acestora sînt de natură culturală şi socială, apărute pe fondul globalizării şi destructurării statului de origine. Combaterea terorismului – în formele bine cunoscute de disrupere a reţelelor (război asimetric), izolare a liderilor, privare de libertate – nu mai poate fi singura formă de reacţie la actele teroriste. Devine evident că a contracara doar forma finală de manifestare, violentă, este ca şi cum te-ai adresa doar efectului, nu şi cauzelor care stau la rădăcina problemei. Terorismul clasic, cu grupări şi celule în strînsă legătură, este acum înlocuit de o formă destructurată, multiformă, bazată pe o foarte bună strategie de comunicare şi promovare a ideologiei extremiste şi prin emergenţa unor nuclee sau indivizi care acţionează în mod voluntar, la distanţă şi fără o legătură explicită cu nucleul terorist ce îi inspiră.
Se poate spune că există spaţii albe, rămase neexplicate, uneori înadins!, şi a unui cod de răspuns, din ce în ce mai radical, specific celor care aderă la o ideologie extremistă, un cod imposibil de accesat din afara ecuaţiei culturale, psihologice şi emoţionale la care cei radicalizaţi aderă.
Nu ştiu la ce politică anti-teroristă au aderat mass-media de la Bucureşti, dar ea este profund greşită! Părerea mea!
Mario Balint

Mario Balint

Ziarist profesionist din 1990. Jurnalist, analist şi consultant de securitate. Activităţi jurnalistice în presa scrisă, televiziune, radio. Fondator de publicaţii, realizator de emisiuni. De peste 20 de ani, corespondent de război. Corespondent special al Radio România Actualităţi. În prezent, redactor şef la Radio România Reşiţa. Autor a 16 volume de proză, reportaj, fotografie şi eseu. Studii de jurnalism şi securitate.

%d blogeri au apreciat: