România No Man’s Land România No Man’s Land
Pe măsură ce Marea Britanie se apropie de momentul cînd va iniția negocierile pentru ieșirea din Uniunea Europeană, blocul comunitar se resemnează cu această... România No Man’s Land

Pe măsură ce Marea Britanie se apropie de momentul cînd va iniția negocierile pentru ieșirea din Uniunea Europeană, blocul comunitar se resemnează cu această pierdere, dar în acest timp nemulțumirea estului față de constituirea în perspectivă a unei Europe cu mai multe viteze aduce la suprafață o nouă diviziune ce poate marca de acum înainte evoluția UE. Brexitul nu a creat această diviziune, ci doar a agravat-o într-o perioadă în care liderii europeni se confruntă cu un euroscepticism în creștere în rîndul populației, fenomen care nu este nici decum limitat la Marea Britanie. În contextul acestui euroscepticism și al avansului partidelor populiste, acum statele occidentale ale UE au în vedere o aprofundare a integrării lor într-o Europă cu mai multe viteze, chiar dacă acest lucru va presupune lăsarea în urmă a țărilor din est, care doresc o consolidare a rolului statelor naționale în UE și se împotrivesc ideii de a se avansa către o Europă federală. Liderii Nucleului Dur îşi doresc, practic, o Europă după modelul Consiliului de Securitate al ONU care are 15 membri, dar, de fapt, este condus de cei cinci membri permanenţi, cu drept de veto! După ce cancelarul german, Angela Merkel, împreună cu președintele francez, François Hollande, și cu premierii spaniol, Mariano Rajoy, și italian, Paolo Gentiloni, s-au pronunțat la minisummitul de la Versailles în favoarea Europei cu mai multe viteze, liderul partidului polonez de guvernămînt Dreptate și Justiție, Jaroslaw Kaczynski a ripostat imediat. Deciziile luate la Versailles consolidează procesul de dezintegrare a Uniunii Europene care a început odată cu Brexitul, a spus Kaczynski, care a declarat că nu va semna documentul final al reuniunii. Un diplomat est-european a declarat agenției Reuters, sub protecția anonimatului, că este sceptic în legătură cu promisiunile cancelarului german că orice stat membru se va putea alătura nucleului dur european. Singurul lucru nou este că ei spun: nu, voi est-europenii nu mai sînteți bineveniți! În sintagma „Europa cu mai multe viteze” se ascunde, de fapt realitatea cruntă a împărţirii membrilor UE în două: cu drepturi depline şi drept de Veto, şi… noi! Cei PREA ocupaţi de ţigănia noastră dîmboviţeană şi incapabilă să vadă corect momentul istoric pe care-l traversează. Dar, se ştie deja, ţara noastră nu FACE istoria şi este parte din ea! S-ar agrava astfel diviziunea dintre estul și vestul Europei, care de altfel s-a adîncit în ultimii doi ani după ce unele state est-europene s-au opus abordării celor din vest în problema refugiaților, mai ales Ungaria și Polonia. Un nou moment tensionat a survenit săptămîna trecută, odată cu relatările privind calitatea inferioară a produselor comercializate de unele companii occidentale în estul Europei față de produsele similare din vest. La protestul iniţiat de Polonia, Ungaria şi Slovacia s-a aliat… Bulgaria şi nu România care este groapa de gunoi alimentar a UE! Guvernele foarte vocale de la Varșovia și Budapesta evoca riscul fragmentării Europei. Această preocupare se manifestă şi în statele baltice pînă la Marea Neagră. Reprezentanţii României fac ce ştiu mai bine: măcăne ca o placă stricată că nu sînt deacord cu deciziile luate de Membrii Permanenţi ai UE. Şi atît! Preşedintele ales la Cotroceni nici măcar indignare în voce nu a fost capabil să aibă! Ce să mai vorbesc de o luare de poziţie la nivel naţional. Nu merge în Parlament, nu cheamă la consultări partidele, nu emite nici măcar o declaraţie de presă prin vocea purtătoarei sale de vorbe! PREA ocupat de propria bunăstare şi poziţie socială, KWI dă dovadă de iresponsabilitate în timp ce viitorul ţării este, din nou, amanetat! Mă întreb şi îi întreb pe oamenii de afaceri care au legături economice şi comerciale cu Nucleul dur, pe prietenul meu Aurel Văduva care lucrează cu parteneri francezi, de exemplu, ce se va întîmpla cu aceste contracte după ce România va apaluda, doar, noua configuraţie europeană? Dar, cine face abstracţie de istorie, riscă să repete greşelile trecutului! După 1989 ne-am grăbit să ne deznaţionalizăm, să ne vindem şi să ne distrugem cu un elan muncitoresc incredibil. 1256 de întreprinderi au dispărut după Revoluţie. Milioane de oameni au ajuns pe drumuri, sau au luat drumul străinătăţii, mulţi dintre ei, şi din cei rămaşi, lepădîndu-se de România! Ţara noastră s-a predat Europei şi capitalului străin şi ştiu că acum există oameni care taxează această propoziţie, lipind etichete, dar acesta este adevărul! Mult prea dependentă de deciziile, banii şi economia ţărilor din UE, posedată de grupuri de interese în toate sectoarele, de la ANAF, la justiţie şi Servicii, neguvernată de instituţiile democraţiei de carton, incapabilă să se conecteze la provocările reale ale politicii, economiei sau educaţiei şi cercetării europene, România va rămîne un tărîm al nimănui unde nimic nu va mai fi posibil. Şi TOTUL!

Mario Balint

Mario Balint

Ziarist profesionist din 1990. Jurnalist, analist şi consultant de securitate. Activităţi jurnalistice în presa scrisă, televiziune, radio. Fondator de publicaţii, realizator de emisiuni. De peste 20 de ani, corespondent de război. Corespondent special al Radio România Actualităţi. În prezent, redactor şef la Radio România Reşiţa. Autor a 16 volume de proză, reportaj, fotografie şi eseu. Studii de jurnalism şi securitate.

%d blogeri au apreciat: