Sistemul penitenciar din România produce dezumanizare. Reparația legislativă, însă, trebuie făcută transparent Sistemul penitenciar din România produce dezumanizare. Reparația legislativă, însă, trebuie făcută transparent
Nu am văzut niciodată atâția oameni în stradă care să protesteze împotriva unor decizii luate partinic pentru un segment populațional, iar protestul oamenilor nu... Sistemul penitenciar din România produce dezumanizare. Reparația legislativă, însă, trebuie făcută transparent

Nu am văzut niciodată atâția oameni în stradă care să protesteze împotriva unor decizii luate partinic pentru un segment populațional, iar protestul oamenilor nu vine  poziționat numai împotriva unui om sau a unui grup de persoane, cât vine ca un răspuns pentru apărarea democrației atacate de către necompetenți cățărați în funcții publice de înaltă responsabilitate. Toată lumea știe că sistemul penitenciar din țară este închistat, depășit și produce dezumanizare, foarte multă lume știe că dispoziții din acte normative în vigoare sunt declarate neconstituționale, fapt pentru care se impune o corectare a acestora cât și  structura actului normativ în sine,  în raport cu Deciziile Curții Constituționale, dar procesul de analiză și luarea unor decizii în concordanță cu deciziile Curții trebuie făcute procedural, transparent și puse în aplicare de către specialiști care să cunoască tehnica legislativă. Nemulțumirea oamenilor care au ieșit în stradă vine printre altele și ca un răspuns la încălcarea normelor de tehnică legislativă și aici mă refer la inexistența transparenței decizionale, la inexistența unui cadru adecvat de consultare publică, la eliminarea efectivă a societății civile în etapa preliminară adoptării actelor normative, etc elemente  ce au determinat oamenii să protesteze în stradă, amploarea manifestațiilor fiind nemaiîntâlnită după revoluția din decembrie 1989. Văzând că se impune imperativ o corectare și adaptare a actelor normative în domeniu, puterea legislativă sau după caz puterea executivă, aveau obligația respectării principiilor de legiferare, tehnica legislativă asigurând sistematizarea, unificarea, coordonarea, conținutul și forma adecvată a actului normativ ce urmează a fi corectat.

Opinez și susțin că proiectul de act normativ ce impunea o corectare înainte de a fi adoptat  trebuia să instituie anumite reguli care să fie suficiente, posibile și care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă. Soluţiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, precum şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte, această susținere fiind chiar reglementată.

Dar graba, lipsa de respect a legilor și cel mai pregnant  incompetența Ministerului Justiției la cel mai înalt nivel, ( dar aici fac o paranteză și cu cea mai mare responsabilitate spun că nu specialiștii au creat câmpul negativ al actului normativ dezagreat și hulit de manifestanți, cât politicienii cu factor decizional din Ministerul Justiției ), au făcut să trezească din adormire o masă latentă a societății.

dm

 

Miloș Dan

Miloș Dan

Absolvent al Facultății de Drept București, promoția 1995, consilier juridic la Direcția de Sănătate Publică a Județului Caraș-Severin. Activitate publicistică și de analiză.

%d blogeri au apreciat: