Inteligenţa frigiderului Inteligenţa frigiderului
Probabil cunoaşteţi gluma cu „we live in the era of smartphone and stupid people”. Adică, tradus liber din engleză, „trăim în era oamenilor tot... Inteligenţa frigiderului

Probabil cunoaşteţi gluma cu „we live in the era of smartphone and stupid people”. Adică, tradus liber din engleză, „trăim în era oamenilor tot mai înceţi la minte şi a telefoanelor tot mai deştepte”. Or a gadgeturilor. Gluma pare dură dar nu e departe de adevăr. Tehnologia pe care o folosim tinde să ne depăşească, cel puţin în viteza de calcul, în organizare şi în capacitatea de stocare. Nu mai e science-fiction ceea ce se întâmplă, ci realitate. Devenim tot mai comozi, ne folosim memoria din ce în ce mai puţin şi asta pentru că utilizăm „proteze” tot mai sofisticate. Lumile noastre – cea reală şi cea virtuală – se întrepătrund pe zi ce trece şi oricât am fi de sceptici în această privinţă, într-o bună zi nu le vom mai diferenţia.

          O privire care ar încerca să aibă un anume caracter de previziune – deşi e complicat azi să mai faci previziuni – pe următorii 20, 30 de ani, indică fără putinţă de tăgadă că vom fi înconjuraţi de tehnologie şi chiar dependenţi de ea. Deja suntem într-o măsură destul de semnificativă, dependenţi. Gândiţi-vă la smartphone-uri, computere, laptopuri, tablete, navigatoare, sisteme video tot mai complexe. Ce ne-am face azi fără ele? Cu siguranţă, viaţa nu ar mai fi la fel. Evoluţia e inexorabilă şi ne-am trezi complet neadaptaţi pentru a mai duce o viaţă precum cea a bunicilor noştri. Şi poate chiar a părinţilor noştri, într-atât de repede a evoluat tehnologia. Aşadar, la ce să ne aşteptăm? În primul rând, tehnologia pare că va deveni miniaturizată şi interactivă cu corpul uman, într-o măsură mult mai mare decât în prezent. Microcipurile – care nu sunt neapărat sperietori – nu le vom putea ocoli iar implanturile de astfel de dispozitive de monitorizare personală vor deveni o banală realitate. Ele vor fi conectate prin bluetooth sau alte tehnici la smartphone, prin care, ulterior va exista acces la, poate, mari dispecerate de informaţii, să zicem medicale, dacă microcipul va fi de asemenea natură. Monitorizarea funcţiilor organismului poate fi astfel permanentă. Realitatea augmentată – prin care realitatea virtuală, cu bagajul ei de informaţii se va suprapune pe realitatea cunoscută – va fi tot mai prezentă, ochelari sau lentile de contact inteligente devenind astfel elemente cotidiene. Propriul smartphone devine un agregator al mult mai multor funcţii decât în prezent, căpătând o importanţă capitală în vieţile noastre. Iar aspectul lui va suporta, cu siguranţă, modificări importante.

          Dar nu numai gadgeturile actuale devin tot mai inteligente. Va veni rândul aparaturii casnice: frigider, aragaz, cuptor de gătit, aspirator, al propriei case. Deja există tot felul de prototipuri de asemenea electrocasnice inteligente. Dotarea lor cu inteligenţă artificială urmează să intre în cotidian, în viaţa noastră zilnică. Ne vor fi companioni de preţ, mai complecşi şi mai utili decât animalele de companie.

          În acelaşi timp, însă, dacă lucrurile vor evolua favorabil, modul de viaţă ecologic, energiile alternative, trebuie să-şi ocupe locul cuvenit în dezvoltarea umanităţii. Tehnologiile e nevoie să fie îndeajuns de sofisticate pentru a fi prietenoase cu mediul, pentru a crea o legătură armonioasă şi fluidă între noi şi casa noastră, Terra. Realitatea virtuală nu ar trebui să ocupe definitiv spaţiul nostru personal, public sau spiritual, ci să fie doar o alternativă. Era digitală se va integra, neapărat, în mediul natural, altfel vom avea o mare problemă, pentru că resursele sunt limitate.

Sursa foto: bdigital.com

DB

Daniel Botgros

Daniel Botgros

Ziarist profesionist din 1990. Activitate jurnalistică la publicaţiile Tinerii, Timpul, Jurnalul Naţional, Evenimentul Zilei, Sud-Vestul, Măsura, Ziua de Vest. Redactor la televiziunea Terra Sat, redactor şi realizator de emisiuni la Radio România Reşiţa, realizator de emisiuni la Banat TV. Activităţi în domeniul PR. Autor a patru volume, de proză, reportaj şi eseu și al unui volum de jurnalism. Studii de jurnalism şi comunicare.

%d blogeri au apreciat: