Reșița – orașul care trebuie reinventat Reșița – orașul care trebuie reinventat
Grație emisiunii ”Dincolo de aparențe” pe care o realizez săptămânal la Banat TV dar și informațiilor oficiale sau discuțiilor informale cu oameni politici, cu... Reșița – orașul care trebuie reinventat

Grație emisiunii ”Dincolo de aparențe” pe care o realizez săptămânal la Banat TV dar și informațiilor oficiale sau discuțiilor informale cu oameni politici, cu candidați, s-ar putea contura cât de cât o viziune a acestora asupra momentului actual pe care îl traversează Reșița dar, mai degrabă, asupra viitorului ei imediat. Toate acestea, asezonate cu opinii și păreri ale oamenilor sau ale noastre, al jurnaliștilor, pot creiona, cât de cât, un profil de municipiu. Sigur că proiecte, mai mult sau mai puțin aplicabile, există. N-am putea spune că avem chiar o abundență de idei pe acest plan, dar, totuși, am avea de unde să începem un proces de restructurare, de relansare a Reșiței. E nevoie urgent de eliminarea percepției că Reșița e un oraș mort, că e un fel de Copșa Mică sau ceva de acest gen, că e condamnat la o regresie inexorabilă. Asta s-ar desprinde în primul rând și cu acest aspect e de acord cam toată lumea. Numai că multe dintre prestațiile viitorilor noștri aleși sunt destul de teoretice și abstracte, presărate cu bunăvoință, însă. Cu bune intenții.

Până una-alta, haideți să vedem, cum am percepe noi, jurnaliștii, fără a fi specialiști, viitorul imediat al acestui municipiu greu încercat. Și pentru că bieții candidați sunt întotdeauna în suferință financiară, le oferim câteva idei pe gratis. Idei pe care le-am cules și noi prin documentările noastre sau prin intermediul experienței personale. Reșița are nevoie acută să fie reinventat, redesenat în spiritual noilor provocări ale mileniului. Nu mai putem să parcurgem toate etapele spre modernizare, ele trebuie arse. Avem nevoie de un salt. Ne trebuie o administrație suplă, flexibilă. Aparatul propriu al primăriei e greoi, există multă inerție și uneori chiar rea voință. Atât cât permite legea, e nevoie de crearea unor compartimente de branding. Consilii de ”creiere” care să gândească pentru dezvoltare. Eficientizare peste tot. Dacă bugetul e în regulă și legile permit, se poate regândi și aparatul administrativ, în perspectiva nevoilor locale. Primarul desemnează un gospodar șef al orașului, city-manager sau oricum doriți să-l numiți. Îi predă întreaga responsabilitate pentru confortul urban. Primarul e reprezentativ. Se ocupă de relația cu celelalte instituții ale puterii administrative locale și regionale, de relația cu străinătatea, de crearea de pârghii pentru aducerea investitorilor. Se consultă cu Consiliul local, cu tot aparatul, cu oameni de afaceri din oraș pentru a-l face atractiv. Desigur, dincolo de însărcinările legale, primarul e neapărat nevoie să reprezinte el însuși un pol de interes. Avem nevoie de rezolvarea problemelor ce țin de cadastru. Nu se poate investi din cauza încurcăturilor majore generate de această situație. Arhitect șef al orașului desemnat prin concurs, dacă se poate, nu pe criterii de partid. Dacă partidul are un om foarte bun, e ok, dacă nu, nu, apelăm la profesioniștii apolitici. Trebuie să avem această deschidere, pentru binele orașului. Trebuie stabilite conexiuni rutiere cu județul, pusă presiune pe Regia de Drumuri pentru aceste conexiuni dar și intervenții locale. Presiuni la viitorul guvern pentru dezvoltarea portului Moldova Nouă. Insistențe la județ pentru modernizarea drumului spre Reșița – acesta poate deveni un important coridor de dezvoltare, ținând cont de transportul mai ieftin, pe apă. Dar, desigur, nu numai spre Moldova Nouă, ci spre toate zonele aducătoare de profit economic. De pildă, deschidere spre autostradă. Realizarea centurii orașului sau a unei variante de transport, inclusiv prin folosirea terenurilor din Triaj, neutilizate de către SNCFR sau de către UCM Turnate. Direcționarea transportului greu, atât cât mai e, pe acolo. Evitarea stricării străzilor cu mașini de bușteni ce coboară supraîncărcate, de pe munte. În ce privește transportul local – adoptarea unei soluții ecologice și ieftine. Scoaterea liniilor de tramvai, chiar dacă vor fi costuri însemnate. Încurajarea inițiativei private locale în acest domeniu. Da, există licitații, dar dacă nu se găsește cineva capabil, transportul local nu trebuie neapărat externalizat. Poate fi preluat, în variantă modernă, poate chiar pe un proiect european, de către administrația locală. Externalizarea parcărilor doar în condițiile în care firmele respective creează condiții moderne: plata prin sms sau online, bariere, pază, iluminat, inscripționare, curățenie și dezghețare în sezonul rece. Altfel, parcările pot rămâne la primărie. Parcări moderne, suspendate sau subterane pot fi realizate de investitori dacă li se creează condiții bune, nu e necesar să investească administrația locală. Compartiment adevărat de proiecte europene la nivelul administrației locale. Susținerea unui fel de Centru de Inventică, eventual în colaborare cu Universitatea dar și cu oameni inteligenți ai Reșiței, chiar dacă nu mai sunt în activitate: profesori, ingineri, arhitecți, oameni de știință, oameni de afaceri oameni de cultură, specialiști în industrie. Apariția unui colectiv format din acești oameni, care să gândească în perspectivă. Publicitate puternică pe oportunitățile Reșiței. Nu locală ci națională și internațională, chiar dacă e mai costisitoare. Trebuie să ieșim din anonimat și să redevenim o atracție tehnică, turistică, culturală. Un recensământ al spațiilor comerciale, regândirea relațiilor cu oamenii de afaceri din comerț și nu numai. Susținerea unui colectiv de reprezentanți ai mediului de afaceri, atât cât a mai rămas, întâlniri periodice cu antreprenori, nu de formă, ci pentru identificarea unor soluții, pentru sprijinul afacerilor lor. Focusare pe parcul industrial. Orice loc de muncă e prețios. Accent pe afaceri de perspectivă, nu lohn sau alte modalități de a obține profit imediat. Regândirea taxelor pe terenuri, facilități maxime pentru cei care vor să investească. Atenție la localitățile aparținătoare, la ”satele cu buletin de oraș”, cum li se mai spune. Alimentarea cu apă, canalizarea, a fost scoasă de pe proiectul POS 2, a rămas în aer. E nevoie de un urgent proiect guvernamental sau european (dar guvernamental e mai rapid) pentru aceste investiții. Oamenii aceștia au fost constant nedreptățiți, de toate administrațiile. Accent pe buna funcționare a Direcției de Patrimoniu. Atragerea unor noi investiții de tip ANL. Presiune pe cei care dețin spații comerciale neutilizate și pe cei care nu-și renovează clădirile. Dar presiune însoțită de soluții, nu doar amenzi. Facilități pentru cei ce și-au anvelopat blocurile, ei contribuie din plin la confortul urban. Atragerea altor locatari și proprietari în efortul de modernizare. Sprijinirea actului cultural-artistic. O idee veche dar nepusă în pratică de nimeni: o mică librărie exclusiv pentru cărțile creatorilor locali, amenajată și susținută de primărie. În plus, un centru de informare despre oportunitățile municipiului. Amenajarea de exponate industriale în zone cheie ale orașului. Dacă unul din punctele cele mai atractive pentru turiști ale Bruxelles-ului e o mică statuie cu copilul care face pipi, credem că Reșița se poate mândri cu trecutul ei industrial. Uzinele trebuie determinate să participe la acest proces, prin donații. Rezolvarea cu celeritate a situației Muzeului de Locomotive: exponatele sunt ale unei obscure fundații, terenul e privat iar Reșița rămâne fără cel mai mare muzeu de acest fel în aer liber din Europa.

Sunt doar câteva perspective, la care, cu siguranță s-au gândit și candidații noștri. Întrebarea e care dintre ei le va pune și în practică?

DB

Sursa foto: mycountry.ro

Daniel Botgros

Daniel Botgros

Ziarist profesionist din 1990. Activitate jurnalistică la publicaţiile Tinerii, Timpul, Jurnalul Naţional, Evenimentul Zilei, Sud-Vestul, Măsura, Ziua de Vest. Redactor la televiziunea Terra Sat, redactor şi realizator de emisiuni la Radio România Reşiţa, realizator de emisiuni la Banat TV. Activităţi în domeniul PR. Autor a patru volume, de proză, reportaj şi eseu și al unui volum de jurnalism. Studii de jurnalism şi comunicare.

%d blogeri au apreciat: