Raportul Colectiv: nu știm de ce, nu știm cum dar avem vinovați! Raportul Colectiv: nu știm de ce, nu știm cum dar avem vinovați!
Am întârziat publicarea acestui material din motive de atentate. Corpul de Control al PM (nu pistol-mitralieră, ci prim-ministru!)  a finalizat raportul privind intervenţia în... Raportul Colectiv: nu știm de ce, nu știm cum dar avem vinovați!
Am întârziat publicarea acestui material din motive de atentate. Corpul de Control al PM (nu pistol-mitralieră, ci prim-ministru!)  a finalizat raportul privind intervenţia în Colectiv. Evident, Arafat e de vină! Evident, Nu s-a gândit nimeni să propună înfiinţarea unei agenţii pentru situaţii de urgenţă, minister, sau pur şi simplu să separe IGSU de Ministerul de Interne! De fapt, asta e toată problema, dacă există una! Ar mai fi povestea cu capetele ce trebuie să cadă, în loc ca atenţia să fie focalizată pe cauzele incendiului, rapoarte tehnice etc, care dau cu virgulă! Mă gândesc cu îngrijorare dacă România ar fi lovită de un atentat terorist. Toţi neica-nimeni, cu funcţii sau un, ar căuta vinovaţii din sistemul de urgenţă şi nu teroriştii, motivul, explozibilul folosit şi dacă el putea fi fabricat din elemente comune, dacă a fost accident sau mînă criminală. Cu siguranţă, Arafat ar fi de vină!
Raportul Corpului de control al primului ministru, în ceea ce priveşte intervenţia din Clubul Colectiv este penibil şi tendenţios. El nu este întocmit de clasa primă a subofiţerilor de la Boldeşti, nici de „academicieni” ai Al.I.Cuza, ci de ditamai avocatul în probleme comerciale, Valentin Mircea!  Conform acestuia, autorităţile nu s-au coordonat, ceea ce, potrivit documentului, este din cauza lipsei de exerciţiu în caz de urgenţe majore, neconcordanţe în legislaţie, dar şi din cauza unei baze materiale deficitare. Că legislaţia în domeniu e stufoasă, rezultă şi din acest raport, amestecat şi ambiguu, al Domnului Avocat, care pare că s-a cam încurcat în articole şi paragrafe! Raportul pare facut doar ca să justifice afirmaţiile premierului Cioloş, privind incorectitudinile de la ISU. Dar, să o luăm pe rînd…
Lipsa cronică a finanţării pentru serviciile de urgenţă, faptul că în „perioada marilor economii” turele îşi predau maşinile de intervenţie fără ca acestea să fie pornite, din lipsă de carburanţi, ce să mai vorbim de aplicaţii în teren!, nu reprezintă o vină a structurilor de intervenţie ale ISU, subordonat Ministerului Afacerilor Interne, condus de poliţişti! Legislaţia stufoasă şi, uneori, ambiguă reprezintă o realitate care, din nou, nu ţine de structurile de intervenţie şi comandă de la nivelul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă şi  nici de mult blamatul, relativ proaspăt înfiinţat DSU! În aceste condiţii, au fost concepute PROCEDURI de lucru, aşa cum există peste tot în lume, care au putere de lege în sistemul militar. Aceste proceduri sunt respectate întocmai. Ele dau cooerenţă unei legislaţii stufoase şi PUN LA ADĂPOST PERSONALUL de eventualele interferenţe cu justiţia!
PLANUL ROŞU este documentul care prevede modalitatea de răspuns în cazul producerii de accidente colective şi dezastre cu manifestări deosebit de rapide şi efecte limitate în timp, în funcţie de numărul de victime stabilit sau estimat, gravitatea stării acestora, capacitatea de intervenţie aflată la dispoziţie în timpul programului normal de lucru, precum şi în funcţie de gradul de asigurare a continuităţii serviciilor implicate. Faptul că nu l-a pomenit pe numele de botez, PLANUL ROȘU, nu înseamnă că în cazul Colectiv el nu a fost aplicat conform procedurilor în vigoare! Scopul declanșării Planului Roșu de Intervenție este acela de asigurarare a unui răspuns coordonat al tuturor structurilor cu atribuţii de intervenţie în cazul producerii unor accidente colective şi/sau calamităţi, cu manifestări deosebit de rapide şi efecte limitate în timp, avînd ca rezultat victime multiple sau având potenţialul de a produce victime multiple.
Planul roşu de intervenţie se întocmeşte în baza următoarelor acte normative:
– Ordinul comun al Ministerului Sănătăţii nr. 1168 din 2 septembrie 2010 şi Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 203 din 07.09.2010 – pentru aprobarea structurii – cadru a Planului roşu de intervenţie;
– Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;
– Anexa nr. 6 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 2.021/691/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale titlului IV „Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii;
– Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.706/2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, cu modificările şi completările ulterioare;
– Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 94 din 15 aprilie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedurile de planificare a resursei de aviaţie, cooperarea şi accesul la bordul aeronavelor Ministerului Administraţiei şi Internelor;
– Hotărârea de Guvern nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă;
– Planul de analiză şi acoperire a riscurilor teritoriale.
Instituţiile cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de producerea unor accidente colective, calamităţi şi dezastre şi în aplicarea Planului roşu de intervenţie, denumit în continuare „PLAN ROŞU”, sînt:
a) instituţii implicate în aplicarea PLANULUI ROŞU la nivel local și judeţean:
– Instituţia Prefectului ;
– Consiliul Județean;
– Primăria Municipiului;
– Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă;
– U.P.U.-S.M.U.R.D. ;
– Serviciul de Ambulanţă;
– Inspectoratul de Poliţie;
etc, etc!
PLANUL ROŞU se activează la solicitarea inspectorului şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă de către prefect, în baza informaţiilor obţinute:
a) de la dispeceratele de urgenţă prin numărul unic de apel 112;
b) de la primele echipaje de intervenţie sosite la locul intervenţiei;
c) de la sistemele de monitorizare conectate la dispeceratele medicale, dispeceratele
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, dispeceratele Poliţiei şi ale Jandarmeriei sau la alte dispecerate cu rol în acest domeniu.
Primul echipaj medical sau de prim ajutor sosit la locul intervenţiei, în funcţie de gravitatea evenimentelor, face propunerea de activare a PLANULUI ROŞU inspectorului şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, prin intermediul dispeceratului integrat.
Principalele situaţii care impun punerea în aplicare acestui plan sînt:
– accidente (rutiere, feroviare sau aviatice);
– urgențe radiologice, biologice și chimice;
– acte criminale (prin agresiune colectivă, prin arme de foc, explozibili, atentate de orice tip, luare de ostatici etc.);
– incendii de mare amploare, explozii cu urmări grave;
– accidente industriale, prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări;
– fenomene distructive de origine geologică (cutremure, alunecări de teren);
– fenomene meteorologice periculoase (inundaţii, furtuni);
– căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos.
În cazul nostru, Colectiv, Planul Roşu a fost activat OFICIAL, la 7(şapte) minute de la sosirea la faţa locului a primului echipaj SMURD care, spre ştiinţa Domnului Avocat, face parte integrantă din ISU, deci SMURD egal Pompieri! Deci, nu are cum SMURD să obţină notă de trecere, iar ISU Bucureşti să pice examenul, conform raportului! Să revin, însă. Conform detaliilor furnizate mai sus, referitoare la normele legate de Planul Roşu, vi se par cele 7 minute o veşnicie? Credeţi că pompierii, dispeceratul integrat nu s-a mişcat suficient de bine? Încercaţi o simulare acasă, pe repede înainte, să vedeţi cît timp fizic vă ia, inclusiv comunicarea cu Prefectura, care a primit calificativ OK, deşi PREFECTUL declanşează Planul Roşu, LA PROPUNEREA celor de la ISU!
În urma apelului pe 112, alertarea este efectuată de un dispecer în ordine: ofiţerul de serviciu pe dispeceratul propriu sau locţiitorul la comandă , desemnat în mod uzual să fie informat în situaţii de acest fel , asta pînă la alertarea sau informarea comandantului unităţii! În paralel se declanşează introducerea datelor în SMISU – sistem teoretic on line, care, aşa cum bine ştiu mulţi, cedează destul de des datorită stufoşeniei softului. Apoi, în momentul confirmării alarmarii generale pe unitate sau inspectorat, toate cadrele militare prezente în dispecerat şi în locaţia de telecominuicaţii speciale, sau în unitate, asaltează operatorii dispeceri de serviciu solicitîndu-le diverse informaţii pentru raportarea ierarhică superioară, astfel încît operatorii cu greu preiau şi înregistreză apelurile echipajelor din teren provenite de la GIS – adică comandandantul gărzii de stingere, pentru neavizaţi! Şi, iată că, aşa cum spune raportul Guvernului, „a existat o succesiune la comanda operațiunilor a unui număr mare de persoane într-un interval foarte mic de timp”, adică GIS, ofiţer de serviciu, inspector şef, prim-adjunct!
Continuăm. S-a scris în raport că nu s-a cerut activarea mecanismului de protecţie civilă al UE. O mare dezinformare şi o uriaşă confuzie! Conform Legii 481 din 8 noiembrie 2004, privind Protecția Civilă, la Cap.4 art. 22 lit. h, GUVERNUL SOLICITĂ, LA NEVOIE, SPRIJIN INTERNAȚIONAL. Asta se întîmplă în cazul în care se constată depășirea capacității de răspuns. Nici vorbă, la Colectiv! Capacitatea de răspuns la situaţii de urgenţă NU A FOST DEPĂŞITĂ! În cazul în care Bucureştiul ar fi fost dat peste cap, se solicita sprijin din judeţele limitrofe pînă la Sălaj. Dacă nici sălăjenii, care-s oameni vajnici (vezi demnitarii de azi!), nu reuşeau să pună lucrurile în ordine, abia atunci Premierul solicita sprijin UE! Pe de altă parte, între noi fie vorba, accidentul de la Colectiv nu se înscrie în normele PROTECŢIEI CIVILE, după care funcţionează şi se aplică şi ajutorul european!
Creat în 2001, Mecanismul de protecţie civilă al UE reprezintă un instrument operaţional menit a mobiliza asistenţa în domeniul protecţiei civile în cazul unor dezastre. Acest mecanism poate fi activat atât în eventualitatea unor dezastre naturale, cît şi a unor evenimente cauzate de către oameni, de genul atacurilor teroriste, accidente nucleare etc. În DECIZIA NR. 1313/2013/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii, la Articolul 15, alin. 3 se spune: La primirea unei solicitări de asistență, Comisia acționează, în mod corespunzător și fără întârziere, după cum urmează:
 
(a)    transmite solicitarea punctelor de contact din alte state membre;       
(b)    colectează, împreună cu statul membru afectat, informații validate cu privire la situație și le difuzează către statele membre;       
(c)    formulează, în consultare cu statul membru solicitant, recomandări pentru furnizarea de asistență prin intermediul mecanismului Uniunii, având la bază necesitățile de pe teren și orice planuri relevante elaborate în prealabil, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1), invită statele membre să trimită pe teren capacități specifice și facilitează coordonarea asistenței solicitate; și       
(d)    întreprinde acțiuni suplimentare pentru facilitarea coordonării răspunsului.    
Așadar, după cum constatăm, mecanismul european de protecție civilă nu putea să salveze răniții din Colectiv, nici să-i transporte mai repede și nici să asigure mai multă apă și spumă pompierilor militari. Dar, la art. 31 se spune Rambursarea cheltuielilor și acordarea de contracte de achiziții publice și granturi în temeiul prezentei decizii ar trebui să fie puse în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (12). Ca urmare a naturii specifice a acțiunii în domeniul protecției civile, este adecvat să se prevadă că se pot acorda granturi persoanelor juridice de drept privat sau de drept public. Este important, de asemenea, să se respecte normele Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, în special în ceea ce privește principiile economiei, eficienței și eficacității prevăzute de acesta. Pot crede că nesolicitarea activării acestui mecanism a produs deranj în planificarea acordării de contracte de achiziții publice!!!
Deşi purtătorul de cuvînt al Guvernului, Domnul Suciu, afirma că raportul a vizat proceduri şi nu oameni, dr. Raed Arafat, şeful DSU este vizat direct: „Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) a coordonat, la fața locului, doar activitatea de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului, nu toate activitățile de intervenție”.  Păi, conform OUG 1/2014, art 1, alin.4, reluată în OUG 21/2004, actualizată, privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, DSU COORDONEAZĂ OPERAȚIONAL SERVICIILE DE AMBULANȚĂ, UPU ȘI SERVICIILE PUBLICE SALVAMONT! Domnul Avocat s-a cam încurcat aici în ordonanţele de urgenţă date de GUVERN nu de Raed Arafat.
Şi se mai face o confuzie care se întreţine din neştiinţă sau cu bună ştiinţă: responsabilitatea DSU, ISU, SMURD se încheie în momentul în care rănitul părăseşte UPU şi este transferat pe secţie! Nu comandantul ISU Bucureşti este vinovat pentru activitatea unităţilor sanitare unde răniţii au fost transferaţi. Dar, amestecînd aceste două noţiuni se induce în opinia publică o culpă colectivă, o impotenţă generală a autorităţilor care, din neştiinţă, din răutate viscerală sau din plictiseală şi corupţie NU se află în slujba cetăţeanului! Periculos! „Toate informațiile despre momentul în care s-a primit apelul la 112, pînă în momentul în care au ajuns primii salvatori, dar și discuțiile ulterioare sînt înregistrate în sistemul securizat al Serviciului de Telecomunicații Speciale și nimeni nu mai poate interveni asupra lor (dacă cineva ar avea această suspiciune acum).
Modul de acțiune al instituțiilor implicate în intervenția din seara de 30.10.2015 este apreciat de raportor ca fiind unul sub medie, fără să indice şi referinţa, elementul de medie al intervenţiei. Se spune că mașinile de pompieri și ambulanțele ar fi ajuns la 15, 20 sau chiar 30 de minute de la izbucnirea incendiului. Datele înregistrate arată însă altceva. 11 minute au trecut de cînd a fost primit primul apel de urgență în dispecerat și pînă au sosit primele mașini – trei autospeciale de stingere cu apă și spumă, o autospecială de descarcerare, un echipaj de prim-ajutor și o autospecială de intervenție și salvare de la înălțime.
La sosirea la locul intervenției, la ora 22.43 șeful intervenției a constatat că poarta de pe Strada Tăbăcarilor este închisă. El știa locul și astfel, în doar 20 de secunde, a mers la cealaltă intrare, unde a început intervenția. De îndată, a solicitat sprijin pentru încă trei echipaje de prim ajutor și alte trei autospeciale de stingere cu apă și spumă. Tot atunci încep să sosească și primele echipaje (cu medici și asistente) de la Serviciului de Ambulanță București-Ilfov. La mai puțin de 5 minute de cînd au sosit, pompierii au stins incendiul! Permiteți-mi să mă îndoiesc de afirmațiile conform cărora pompierii nu ar fi avut echipamente de respirat. Nimeni nu pleacă la intervenție fără echipamentul complet. De altfel în fotografiile suprinse de toate televiziunile la fața locului se vede clar că pompierii au butelii în spate. Chiar și cele mai vechi sunt capabile să asigure prima reacție în astfel de cazuri.
Deci, ca să fie cât mai clar, recapitulez: în doar 11 minute, de la primirea apelului erau la fața locului 6 mașini de la ISU București-Ilfov. Lor li se adaugă trei echipaje de la Serviciului de Ambulanță București Ilfov. În intervalul 22.32 și 23.00, la fața locului erau 21 ambulanțe SABIF și SMURD. În cursul nopții au ajuns la club 14 autospeciale de stingere, 32 de ambulante SMURD, 28 de ambulanțe de la Serviciul de Ambulanță București-Ilfov. În mai puțin de o oră și jumătate, 139 de persoane erau deja în spitale. Aşadar, ISU BUcureşti nu a fost depăşit de situaţie şi nu a fost nevoie să vină pompierii de la Paris sau Londra să intervină!
La acest caz au fost trimise chiar și două unități de primiri urgențe mobile. Deci, povestea cu necesitatea instalării posturilor medicale avansate, CADE! Nu a fost nevoie de utilizarea lor, deoarece pacienții au fost transportați imediat la spitale. A aștepta montarea lor nu ar fi făcut decît să întîrzie acordarea ajutorului pentru victime. În privința așa-zisei confuzii a pompierilor de la centrul de comandă mobil, aceasta nu are nici o legătură cu eforturile de salvare. Ceea ce făceau ei era să stabilească legătura pentru comunicații. Cei care se ocupă de acest lucru sînt ingineri în tehnologia informației și nu aveau cum să intervină la caz. Insinuarea că ar fi stat degeaba este complet nefondată.
Șefii Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) București, Mihai Guță (inspector-șef), Orlando Șchiopu (prim-adjunct) și Giani Aldoiu (adjunct), care au fost suspendați de la conducerea ISU București, în urma unei decizii luate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, sînt ţapii ispăşitori într-o acţiune exclusiv de imagine politică! Locotenent-colonelul Orlando Șchiopu a salvat vieţi în noaptea incendiului din funcţia pe care o ocupa, în calitatea sa de prim-adjunct al inspectorului-șef al ISU București-Ilfov, responsabil cu aspectele operative. Conform fișei postului, primul adjunct al unui inspector șef are în sarcină gestionarea problemelor din sectorul OPERATIV. Adică, în responsabilitatea lui cade tot ce ține de pompierii care intervin în situații de urgență, pregătirea lor, operativitatea lor, modul de îndeplinire a misiunilor etc.
Pe 9 martie 2016, Departamentul pentru Situații de Urgență a finalizat Raportul privind lecţiile învăţate în urma incendiului de la clubul Colectiv. Procesul de ”lecții învățate” reprezintă un mecanism de analiză, care pornește de la circumstanțe specifice legate de pregătirea, proiectarea și modul de desfășurare a unei anumite activități sau unui anumit proiect, evidențiind punctele forte și punctele slabe, probleme identificate, evoluții negative sau pozitive, și care are ca principal scop schimbarea sau remodelarea modului de acțiune, în viitor, în activități sau proiecte similare, pentru obținerea unor rezultate optimizate. Trebuie subliniat faptul că echipa care a realizat această analiză a fost privată de un instrument extrem de important, obiectiv și necesar pentru a-și desfășura activitatea, deoarece NU a beneficiat de posibilitatea de analiză a înregistrărilor comunicațiilor din sistemul 112, realizate Servicului de Telecomunicații Speciale (STS), deși acestea au fost solicitate. Răspunsul STS la solicitarea trimisă de către DSU a evidențiat faptul că, datorită declanșării unei achete penale, datele respective pot să fie puse la dispoziție doar cu aprobarea Parchetului. În consecință, DSU a solicitat această aprobare Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, dar nu s-a primit nici un răspuns la această solicitare, în pofida faptului că fragmente din aceste înregistrări au fost deja făcute publice în mass-media. Concluzia generală care rezultă din procesul de lecții învățate este aceea că problemele apărute sînt punctuale și nu au avut un impact semnificativ asupra eficienței intervenției structurilor de urgență la locul incendiului, despre care apreciem că s-a desfășurat în parametrii corespunzători, inclusiv pe baza comparației cu intervențiile care s-au înregistrat în cazul unor evenimente similare, la nivel internațional.
Raportul Corpului de Control al Primului Ministru spune, însă, altceva!
„Acest raport, împreună cu rapoartele de management intern pe care Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) le-a făcut la începutul anului și care sunt pe masa premierului, toate aceste documente vor constitui baza pentru modificările legislative necesare sau procedurale, obligatorii, care decurg toate din aceste rapoarte și care vor fi făcute în cel mai scurt timp. E clar că e nevoie de modificări procedurale, dincolo de orice altceva, și s-ar putea să fie nevoie de modificări legislative și aceste lucruri vor fi evaluate în perioada imediat următoare. Aceste rapoarte nu duc la vinovății personale. (…) Dacă schimbările procedurale vor indica schimbări și de competențe se poate lua în calcul și acest lucru”, a explicat Suciu, într-un briefing la Palatul Victoria. Întrebat dacă Guvernul va aloca fonduri suplimentare pentru baza materială a forțelor de intervenție, Dan Suciu a spus că acest lucru nu este posibil până la jumătatea anului, ci trebuie așteptată o viitoare rectificare bugetară.
Păi, singura modificare coerentă şi corectă ar fi desprinderea IGSU de Ministerul de Interne şi transformarea acestei instituţii într-o agenţie naţională militarizată pentru situaţii de urgenţă. O structură separată, cu buget separat, cu responsabilităţi distincte şi o comandă scurtă! Evident, o legislaţie mai coerentă care să nu dea bătăi de cap avocatului Valentin Mircea.
Aspecte esențiale ale raportului de control privind intervenția de urgență la incendiul din clubul Colectiv din București în seara zilei de 30 octombrie 2015
Controlul efectuat de Corpul de Control al Primului Ministru (CCPM) cu  privire la intervenția de urgență din seara zilei de 30.10.2015 este bazat în mod preponderent pe informațiile și documentele furnizate de instituțiile implicate în intervenție.
1.Obiectivele controlului au constat în verificarea următoarelor aspecte
Capacitatea de intervenție a structurilor cu atribuții în domeniul  gestionării situațiilor de urgență implicate în intervențiile de asistență  medicală și prim ajutor calificat;
§ Modul concret de intervenție a structurilor cu atribuții în domeniu, în seara zilei de 30 octombrie 2015, la incendiul din clubul  Colectiv din București;
§ Modul de gestionare a situației victimelor incendiului după intervențiile de asistență medicală de urgență și prim ajutor calificat, respectiv după internarea acestora în unitățile spitalicești. În plus față de aceste aspecte, în cadrul acțiunii de control au fost verificate și următoarele aspecte semnalate de mass-media, și anume:
§ Necesitatea instalării posturile medicale avansate;
§ Modalitatea de utilizare în noaptea de 30.10.2015 a serviciilor ambulanțelor private;
§ Starea de fapt a Unității de arși gravi din cadrul Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie reconstructivă –Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca);
§ Necesitatea activării Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.
2.Entitățile publice care au fost implicate în intervenția de urgență la incendiul din clubul Colectiv din București și în asistența ulterioară pentru victime sunt: Ministerul Afacerilor Interne prin structurile aflate în subordinea sa, și anume:
Instituția Prefectului Municipiului București, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență – coordonat de către Departamentul pentru Situații de Urgență, Poliția Română și Jandarmeria Română, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Ministerul Sănătății, prin structurile subordonate, și anume: Serviciul de Ambulanță al municipiului București și al județului Ilfov, Direcția de Sănătate Publică a municipiului București și unitățile spitalicești din municipiul București.
3.Raportul prezintă și face o analiză a legislației aplicabile în domeniul asistenței de urgență în caz de accidente colective, cu accent pe activarea și declanșarea Planului Roșu de Intervenție și echivalentul acestuia din spitale: Planul Alb.
În urma verificărilor efectuate de către CCPM, au rezultat următoarele concluzii:
§ Intervenția de urgență în urma incendiului de la clubul Colectiv din București din seara de 30 octombrie 2015 a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație a autorităților, aspect cauzat în principal de:
Ø lipsa de exerciții în caz de urgențe majore,
Ø neconcordanțe în legislație,
Ø baza materială deficitară.
§ Cu toate că cel puțin unul dintre apelurile primite conținea elemente care arătau existența unei situații foarte grave, Planul Roșu de Intervenție nu a fost declanșat imediat ci doar după parcurgerea unor etape, prevăzute în legislația în vigoare, care pot fi descrise ca fiind birocratice, în condițiile în care aceeași legislație permite și mecanisme mai rapide de intervenție pentru alte situații de urgență (dezastre aviatice sau feroviare etc). Astfel, Planul Roșu de Intervenție a fost  declanșat, la ora 22:50, la 18 (optsprezece) minute de la primele apeluri la numărul unic de urgență și la 7 (șapte) minute de la momentul informațiilor primite de la echipajele aflate la locul intervenției.
§ Deși rezultă că Planul Roșu de Intervenție a fost declanșat de către Prefectul Municipiului București, există elemente de incertitudine cu privire la comunicarea declanșării către toate entitățile implicate în intervenție. De exemplu: Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a comunicat oficial CCPM că nu i-a fost transmisă informarea cu privire la declanșarea Planului Roșu de Intervenție la nivelul municipiului București și județului Ilfov. Mai mult decât atât, înscrisurile transmise de Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, Jandarmeria Municipiului București și Poliția Locală a Municipiului București nu fac referire la momentul la care a fost instituit Planul Roșu de Intervenție.
§ Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) a coordonat, la fața locului, doar activitatea de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului, nu toate activitățile de intervenție.
§ Lipsa aparentă a unei coordonări reale a operațiunii de intervenție, a fost evidențiată și de faptul că unele echipaje s-au panicat și au început să comunice haotic informații către dispecerat.
§ Baza materială a Serviciului de Ambulanță București-Ilfov și numărul personalului au fost și sunt insuficiente chiar și raportat la intervenția în situații obișnuite, element în măsură să afecteze grav capacitatea de intervenție a acestei structuri. La aceasta se adaugă nivelul scăzut al salariilor personalului medical din cadrul SABIF, ceea ce determină plecarea acestuia către alte state. Astfel, la data de 30.10.2015, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov dispunea de 182 de ambulanțe, din care 152 se aflau în stare de funcționare. Din numărul de ambulanțe funcționale, la data de 30.10.2015, 76% erau foarte vechi și în situație de casare. Conform legislației și raportat la numărul populației, declarate statistic la nivelul municipiului București și al județului Ilfov, la data de 30.10.2015, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov ar fi trebuit să funcționeze cu un număr de 1.740 angajați, dar acesta funcționa doar cu un număr de 868 de persoane, având astfel un deficit de 50,11%.
§ Raportul Direcției de Sănătate Publică a municipiului București conține date contradictorii atât în ceea ce privește numărul pacienților din fiecare spital, cât și în ceea ce privește numărul infecțiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privința controalelor în baza cărora a fost întocmit.
§Din datele aflate la dispoziția nu rezultă că la data de 30.10.2015 ar fi existat Planul Alb cadru la nivelul Ministerului Sănătății. iar la nivelul fiecărei unități spitalicești de urgenţă, din București în care au fost internate victimele de la clubul Colectiv, planul alb fie nu exista deloc, fie procedura nu a fost respectată.
§ Unitatea de îngrijire a arșilor gravi din cadrul Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București (Floreasca) era, la data de 30.10.2015, complet dotată și funcțională, atât la nivelul saloanelor, sălii de pansamente,
sterilizării proprii, cât și a blocului operator. În noaptea de 30/31 octombrie 2015 au fost efectuate 78 operații în blocul operator din Unitatea de îngrijire a arșilor gravi, dintre care 67 pentru pacienții
victime ale incendiului de la clubul Colectiv și 11 operații pentru pacienții internați în urma altor evenimente. Unitatea nu a fost și nu este folosită, desi este cea mai modernă și poate asigura cea mai bună îngrijire pentru pacienții cu arsuri grave.
§ Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene nu a fost activat de către Statul roman, deși acesta era aplicabil. Pe viitor, CCPM propune ca acest mecanism să fie activat, acolo unde situația o impune, chiar dacă în paralel sunt întreprinse și alte demersuri.
§ La data efectuării controlului au fost constatate mai multe neconcordanțe legislative la nivelul actelor normative care reglementează acordarea asistenței de urgență în caz de accidente colective, calamități și dezastre în fază prespitalicească.
§ Ca notă unitară în ceea ce privește datele primite de la diversele entități implicate, s-a remarcat lipsa de coerență și datele contradictorii cu privire la numărul de echipaje existent la fața locului, numărul total de victime, numărul de pacienți internați în fiecare spital, numărul de pacienți depistați cu infecții nosocomiale, numărul de pacienți transferați în afara țării și locația acestora, raportările fiind confuze chiar și-n privința numărului total de decese.
§ Modul de acțiune al instituțiilor implicate în intervenția din seara de 30.10.2015 este apreciat ca fiind unul sub medie, raportul constatând că există instituții care și-au făcut datoria în mod  corespunzător și altele care au manifestat deficiențe, astfel:
Corespunzător: Instituția Prefectului, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București, Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare.
Activitatea Institutului Național de Sănătate Publică nu a fost evaluatăîntrucât nu au fost suficiente date și activitatea acestuia nu a fost vizată de prezenta acțiune de control.
Au manifestat deficiențe:
Ø Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București –Ilfov În principal, această instituție nu a respectat procedurile în ceea ce privește posibila declanșare mai devreme a Planului Roșu de Intervenție, nu a alertat echipajele din cadrul serviciilor de sprijin, a existat o succesiune la comanda operațiunilor a unui număr mare de persoane într-un interval foarte mic de timp, iar pe durata controlului, nu a reușit să furnizeze numărul exact și felul utilajelor care au participat la acțiunea din data de 30.10.2015;
Ø Departamentul pentru Situații de Urgență. În principal această instituție nu a respectat prevederile imperative ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri
în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, în ceea ce privește coordonarea în ansamblu a situațiilor de urgență, nu doar a activității de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului;
Ø Spitalele unde au fost internate victimele. Concluzia se referă, în ansamblu, la spitalele în care au avut internate victime ale incendiului de la clubul Colectiv. Astfel, au fost evidențiate probleme din cauza inexistenței planurilor albe de asistență în situații de urgență, la care se adaugă nefuncționarea la capacitate a Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București (Floreasca) și a raportărilor contradictorii atât în privința numărului de victime internate cât și în privința infecțiilor nosocomiale;
Ø Direcția de Sănătate Publică a municipiului București. Concluzia are la bază raportul acestei instituții, care conține date neconcludente și contradictorii, atât în ceea ce privește numărul  pacienților din fiecare spital cât și în ceea ce privește numărul infecțiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privința controalelor în baza cărora a fost întocmit. De asemenea, inexistența planurilor albe la nivelul spitalelor poate fi imputată și acestei instituții din cauza neimplicării în elaborarea acestor planuri.
În consecință, se impune reformarea radicală și îmbunătățirea sistemului de asistență de urgență în caz de accidente colective, calamități și dezastre în fază prespitalicească, precum și a asistenței de urgență în cadrul spitalelor.
Controlul nu a putut concluziona cu privire la cauzele deceselor victimelor dezastrului din Colectiv, ulterior datei de 30.10.2015, având în vedere datele medicale insuficiente aflate la dispoziție.
Adică, se impune înfiinţarea unui Minister pentru Situaţii de Urgenţă! Dacă vă pasă de România! Dacă nu, înfiinţaţi o linie directă pentru activarea sprijinului UE! Cu mecanisme directe de rambursare, cu tot!
mb
Mario Balint

Mario Balint

Ziarist profesionist din 1990. Jurnalist, analist şi consultant de securitate. Activităţi jurnalistice în presa scrisă, televiziune, radio. Fondator de publicaţii, realizator de emisiuni. De peste 20 de ani, corespondent de război. Corespondent special al Radio România Actualităţi. În prezent, redactor şef la Radio România Reşiţa. Autor a 16 volume de proză, reportaj, fotografie şi eseu. Studii de jurnalism şi securitate.

%d blogeri au apreciat: