În Românistan ne doare la bască de ariile protejate În Românistan ne doare la bască de ariile protejate
Știu că ceea ce scriu nu mai are efect. Lumea de astăzi aparține băieților deștepți, în cârdășie cu politicienii corupți, care generează, odată la... În Românistan ne doare la bască de ariile protejate

Știu că ceea ce scriu nu mai are efect. Lumea de astăzi aparține băieților deștepți, în cârdășie cu politicienii corupți, care generează, odată la patru ani o clasă administrativă la fel de coruptă. Încrengătura asta toxică a vândut România, bucată cu bucată, i-a epuizat și secăuit resursele, i-a distrus industria și economia. I-a frânt mândria națională, i-a falsificat istoria, i-a omorât diplomația. Cât de proeuropean sunt, nu poate să nu mă doară când trebuie să cumpăr varză din Polonia, murături din Germania, cartofi din Bulgaria și așa mai departe, toate la prețuri mai mari decât cele din alte state europene. Unde e agricultura noastră? Unde găsesc, personalizate, o brânză de banat, o răchie autentică, legume curate, românești? Micii comercianți locali plimbă marfă de la supermarketuri, au un mic adaus comercial și atât, chiar dacă o aduc în proximitatea ta. Frumos ar fi să găsești la ei produse locale. Dar de unde să ia, pentru că țăranul nostru nu poate produce și pentru vânzare. Nimeni nu i-a creat condiții, nimeni nu l-a ajutat să intre pe piața națională și europeană. Dar, în fine, asta e o altă discuție.

 Acum, băieții deștepți s-au prins că microhidrocentralele pe râuri sunt o afacere, cel puțin pentru moment. Investiții pe bani europeni – generoși pentru energia verde – , certificate verzi și multe, multe avantaje. Ultima zonă luată în vizor, după cum se știe, mirifica zonă a Luncii Nerei. Explicații ample și profesioniste a oferit, săptămâna trecută, la emisiunea ”Dincolo de aparențe”, pe Banat TV, dr. Cornel Sturza Popovici, președintele Grupului Ecologic de Colaborare Nera, împreună cu jurnalistul Mario Balint. 

12742117_941055892645482_2238631418965743692_n

Totul converge spre distrugerea iremediabilă a ecosistemului pe Nera. Studiul de impact nu ține cont de reglementările interne și internaționale, susțin reprezentanții GEC Nera. Problema e că azi, 16 februarie a.c, la ora 16, la sediul Primăriei din Prigor va avea loc o dezbatere publică a studiilor de impact privind construirea a doua minihidrocentrale pe râul Nera în zona localităţii Prigor. Studiile au fost întocmite de firma Unitatea de Suport pentru Integrare SRL din Cluj sub semnătura lui Sergiu Mihuţ. Remarcați ora, foarte ”potrivită” și locul de desfășurare. ”Problema principală a acestor studii este că trec sub tăcere nerespectarea legislaţiei intene şi internaţionale  prin actuala propunere de amplasament pentru cele două minihidrocentrale, susțin ecologiștii de la GEC Nera. În cele două studii nu se spune că MHC-urile de la Prigor se gasesc la o distanță de sub 15  km, în amonte de rezervaţia naturală – sit Natura 2000 Râul Nera între Bozovici si Moceriș. Amplasamentul propus este în contradicție cu Avizul de Mediu 10938/2012 (pag 14 pct III.2) al Ministerului Mediului şi Pădurilor dat pe Strategia de Dezvoltarea Enegetică a României, în care se precizează că asemenea lucrări nu se pot face atunci când în aval există o arie naturală protejată la o distanţă mai mică de 20 km. În studiu nu se face referinţă la acest aspect.  Râul Nera este o apă de frontieră între România şi Serbia iar pe zona de frontieră, pe malul drept al râului, Serbia a infiinţat două arii naturale protejate. Este vorba de rezervaţia Karaš – Nera între Kusić şi Vračev Gaj şi zona umeda sit Ramsar – Labudovo Okno în partea de deltă a Nerei de pe teritoriul Serbiei. În acest caz la faza de elaborare a studiului de impact emitentul studiului era obligat să supună acest studiu unei evaluării din partea secretariatului Convenţiei Internaţionale de la ESPOO şi sa notifice autorităţile din Serbia şi oficiul din Geneva a  Convenţiei de la Ramsar. În cadrul studiului de impact emitentul trebuia să prezinte rezultatul acestor demensuri ori în studiu nu se face referinţă la aceste aspecte. În conformitate cu Convenţia de la Aarhus, o dezbatere publică a studiului de impact este obligatoriu a fi făcută şi în Serbia. Pe pagina web a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului la adresa http://www.anpm.ro/web/apm-caras-severin/documente-procedura-eim-si-ea/  nu este declarată o asemenea intenţie. Pe pagina web a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului la adresa http://www.anpm.ro/web/apm-caras-severin/documente-procedura-eim-si-ea/  nu există un raport la studiu de impact, raport care trebuia sa fie elaborat de ANPM  şi în care să prezinte în principal aspectele de legalitate omise de studiul întocmit de Unitatea de Suport pentru Integrare SRL. În contextul celor prezentate mai sus o întrebăm pe d-na minisru Cristina Paşca – Palmer: despre ce vom discuta în data de 16 februarie a.c, ora 16, la sediul Primăriei din Prigor? Pentru că chiar nu ne putem permite un comportament de ţară cu statut de Bantustan.”

Nu-i nimic, în Românistan e posibil orice. Nu fac parte din categoria ecologiștilor fanatici și cu atât mai puțin dr. Cornel Sturza Popovici sau colegii domniei sale. Domniile lor nu sunt deloc eco-fasciști, după un termen la modă. Dimpotrivă. Numai că chiar nu ne putem permite să ne batem joc de niște arii protejate doar pentru că suntem băieți deștepți. Chiar nu mai merge așa.

DB

Daniel Botgros

Daniel Botgros

Ziarist profesionist din 1990. Activitate jurnalistică la publicaţiile Tinerii, Timpul, Jurnalul Naţional, Evenimentul Zilei, Sud-Vestul, Măsura, Ziua de Vest. Redactor la televiziunea Terra Sat, redactor şi realizator de emisiuni la Radio România Reşiţa, realizator de emisiuni la Banat TV. Activităţi în domeniul PR. Autor a patru volume, de proză, reportaj şi eseu și al unui volum de jurnalism. Studii de jurnalism şi comunicare.

%d blogeri au apreciat: