Euroscepticism, cazul Poloniei Euroscepticism, cazul Poloniei
La nici o lună de la preluarea puterii de către partidul Lege şi Justiţie al lui Jaroslaw Kaczynski, se încing spiritele în relaţia Polonia-Germania.... Euroscepticism, cazul Poloniei
La nici o lună de la preluarea puterii de către partidul Lege şi Justiţie al lui Jaroslaw Kaczynski, se încing spiritele în relaţia Polonia-Germania. Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz a comparat situaţia politică din Polonia cu o “lovitură de stat”, iar replica Varşoviei nu a întârziat să apară.
    Vorbind la radioul Deutschlandfunk, Schulz a criticat modul în care au înţeles cei din guvernul eurosceptic să preia controlul asupra instituţiilor statului. “Ceea ce se întâmplă în Polonia are caracteristicile unei lovituri de stat şi e dramatic. Merg pe principiul că vom discuta despre asta detaliat în această săptămână, în cadrul PE, sau cel târziu în sesiunea din ianuarie”, a spus Schulz.
    Preşedintele PE a făcut aceste declaraţii după acuzaţii similare venite din partea Platformei Civice, fostul partid al actualului presedinte al Consiliului European, Donald Tusk, care a condus Polonia în ultimii opt ani.
    Opoziţia poloneză acuză partidul Lege şi Justiţie (PiS, conservator), partid ce conduce guvernul în Polonia, de încercarea de a concentra toate puterile şi de a reprezenta astfel un pericol pentru democraţie.
    Ultima polemică a fost legată de tentativele, îndoielnice din punct de vedere legal, ale celor două principale partide politice poloneze – Platforma Civică (PO, de centru), aflată la putere până la alegerile legislative din octombrie, şi PiS, la putere de o lună – de a aduce la Curtea Constituţională judecători apropiaţi poziţiilor lor. Anterior, premierul Szydlo i-a înlocuit pe şefii serviciilor de informaţii, iar PiS a anunţat o reformă în cadrul mass-mediei publice, acuzată de parţialitate, scrie agerpres.ro
 “Acest gen de comentarii – şi nu este pentru prima dată când preşedintele Schulz foloseşte tonul acesta – privind Polonia şi afacerile Poloniei sunt inacceptabile pentru mine”, a declarat noul premier al Poloniei, Beata Szydlo. “Astept ca domnul Martin Schulz să înceteze cu asemenea comentarii, dar şi să ceară scuze Poloniei”, a mai spus premierul de la Varsovia.
    Ministrul polonez de Externe, Witold Waszczykowski, a calificat declaratiile lui Schulz drept “nefondate, nejustificate şi scandaloase”. Ministrul a răspuns şi acuzelor aduse de Germania cum că Polonia nu dă dovadă de solidaritate europeană când respinge cotele obligatorii de refugiaţi gândite de Berlin. “Când le-a permis Germania cetăţenilor polonezi să muncească în Germania, după ce am aderat la UE în 2004? După şapte ani. De ce atunci nu a vorbit nimeni despre lipsa de solidaritate? Polonia a aderat la NATO în 1999, dar nici până astăzi Alianţa nu a trimis trupe în Europa Centrală. Motivul este că Germania este preocupată mai mult de relaţia sa cu Rusia decât de securitatea Europei Centrale şi de Est. Prin urmare îi întrebăm pe germani: unde este solidaritatea voastră faţă de partenerul cu care va învecinaţi?”
    Toată această dispută în care se implică Bruxellesul a pornit de la decizia noii puteri de la Varşovia de a înlocui capii serviciului de informaţii al armatei, serviciului de informaţii externe şi a contraspionajului. În acelaşi timp, noua majoritate doreşte să numească cinci judecători la Curtea Constituţionala (sînt 15 în total) şi face demersuri în parlament pentru a anula numirea unor noi judecători constituţionali de fosta putere, cu doar câteva săptămâni înainte de a pierde alegerile. Ministrul de Externe polonez a precizat că unii dintre şefii serviciilor secrete deveniseră mult prea implicaţi politic şi erau un risc mai mare la adresa securităţii naţionale decât forţele străine.
    Ce a provocat reacţia lui Martin Schulz ţine şi de orientarea extrem de conservatoare, eurosceptică şi anti-imigraţionistă a noului guvern de la Varşovia. “Când populiştii de dreapta au la dispoziţie argumentul ca forţe externe – alte ţări – încearcă să intervină în politica internă a ţării lor pentru a corecta lucrurile, aceasta le sporeşte popularitatea mai mult decât orice. Ar trebui să avem grijă la modul în care vom acţiona”, a spus Schulz.
    Pentru partidul lui Jaroslaw Kaczynski, o formaţiune pro-americană şi un anti-rusă, însă eurosceptica, nu este vorba decat despre o “isterie”. “Este o isterie de neînţeles creată de cercurile liberale”, a spus unul dintre europarlamentarii partidului Lege şi Justiţie.
Fostul președinte polonez, Lech Walesa, i-a avertizat pe conservatorii partidului Dreptate și Justiție (PiS), cu privire la riscul declanșării unui “război civil” în Polonia, potrivit unui interviu acordat televiziunii publice.
    Desigur, “trebuie schimbate unele lucruri. Conservatorii au dreptate în multe puncte. Dar nu în acest mod”, a declarat Walesa, laureat al premiului Nobel pentru Pace, referindu-se la ultimele legi promovate de noua majoritate parlamentară care urmăresc să schimbe funcționarea Tribunalului constituțional și componența acestuia.
    După o lună de la sosirea la putere a conservatorilor conduși de Jaroslaw Kaczynski, Polonia se află în plină criză politică din cauza numirii judecătorilor Tribunalului constituțional. Numirea de către PiS a cinci judecători aleși de el a suscitat un val de critici din partea opoziției, presei și a simplilor cetățeni.
    Un proiect de lege al PiS, dezbătut în prezent în Parlament, modifică sensibil regulile de funcționare a Tribunalului constituțional, care are atribuția de a decide asupra constituționalității legilor.
    Zeci de mii de manifestanți au defilat sâmbăta trecută la Varșovia pentru a apăra democrația pe care o consideră amenințată de conservatorii populiști și eurosceptici ai lui Jaroslaw Kaczynski. În ziua următoare, susținătorii acestuia au manifestat și ei la Varșovia.
mb
Mario Balint

Mario Balint

Ziarist profesionist din 1990. Jurnalist, analist şi consultant de securitate. Activităţi jurnalistice în presa scrisă, televiziune, radio. Fondator de publicaţii, realizator de emisiuni. De peste 20 de ani, corespondent de război. Corespondent special al Radio România Actualităţi. În prezent, redactor şef la Radio România Reşiţa. Autor a 16 volume de proză, reportaj, fotografie şi eseu. Studii de jurnalism şi securitate.

%d blogeri au apreciat: