Salariul dietetic: te face să mănânci din ce în ce mai puțin Salariul dietetic: te face să mănânci din ce în ce mai puțin
          Când a scris versul ”O țară tristă, plină de humor”, cred ca Bacovia s-a apropiat de geniu. Dintotdeauna românul... Salariul dietetic: te face să mănânci din ce în ce mai puțin

          Când a scris versul ”O țară tristă, plină de humor”, cred ca Bacovia s-a apropiat de geniu. Dintotdeauna românul a trecut peste tot felul de greutăţi, adoptând o atitudine bonomă, spunând bancuri, ironizând şi cele mai complicate situaţii. Sigur, celebra băşcălie românească, grobiană uneori, de prost gust, n-ar trebui să facă niciodată casă bună cu poporul nostru, dar nu la acest fenomen ne referim acum, ci la umorul acela sănătos, care-ţi dă puterea să depăşeşti situaţii aparent insurmontabile.

          Iată, aşadar, în faţa realităţii de netăgăduit că românul trăieşte din nişte salarii de mizerie, câteva tipuri de lefuri mioritice. E drept, bancul e mai vechi, dar extrem de actual, zic eu:  Salariul-ceapă: îl vezi, îl iei în mână şi îţi dau lacrimile. Salariul nenorocit: nu te ajută la nimic, doar te face să suferi, însă nu poţi trăi fără el. Salariul dietetic: te face să mănânci din ce în ce mai puţin. Salariul ateu: te îndoieşti de existenţa lui. Salariul magic: faci câteva mişcări şi dispare. Salariul-furtună: nu ştii când o să apară şi nici cât o să ţină. Salariul umor negru: râzi ca să nu plângi. Salariul-prezervativ: îţi taie pofta. Salariul impotent: atunci când ai mai multã nevoie, te dezamăgeşte. Salariul-menstruaţie: vine o dată pe lună şi ţine patru zile.

          Râdem, ne amuzăm, dar, dincolo de umor, bancul acesta e indubitabil legat de realitatea cotidiană. Majoritatea celor care avem ocazia să vizităm sau să rămânem o perioadă în ţările occidentale, din care sperăm să facem şi noi, cu adevărat, parte, într-o bună zi, devenim extrem de iritaţi la întoarcere. Pentru că plecăm cu prejudecata conform căreia „dincolo“ oamenii câştigă mai mult şi preţurile sunt mai mari. Ceea ce e fals. Cu siguranţă, chiriile, serviciile şi alte câteva tipuri de cheltuieli sunt mai mari, dar alimentele, îmbrăcămintea, adică ceea ce consumă omul zilnic, ceea ce-i compune viaţa, de fapt, se dovedesc a fi uneori şi la jumătatea preţurilor dintr-o Românie jefuită până când acest lucru am început să-l simţim la propriile buzunare. Toată această sarabandă de preţuri aiurite, care n-au nici un fel de legătură cu calitatea produsului, sunt expresia neputinţei şi neperformanţei economice, a ingineriilor de tot felul. Înstrăinării resurselor şi a celor mai bune afaceri româneşti. Nu-mi spuneţi că acesta e un discurs naţionalist. E unul pur pragmatic. Pentru că, spre a da doar un singur exemplu, succesivitatea sufocantă cu care se majorează preţul benzinei din România este fără precedent, probabil în lume. Şi e doar un singur exemplu.

PS. Carburantul s-a ieftinit un pic, în ultima perioadă, dar nu datorită forței economice a României. Și nu vă faceți griji, prețurile la pompă vor exploda cu și mai multă putere.

DB

Daniel Botgros

Daniel Botgros

Ziarist profesionist din 1990. Activitate jurnalistică la publicaţiile Tinerii, Timpul, Jurnalul Naţional, Evenimentul Zilei, Sud-Vestul, Măsura, Ziua de Vest. Redactor la televiziunea Terra Sat, redactor şi realizator de emisiuni la Radio România Reşiţa, realizator de emisiuni la Banat TV. Activităţi în domeniul PR. Autor a patru volume, de proză, reportaj şi eseu și al unui volum de jurnalism. Studii de jurnalism şi comunicare.

%d blogeri au apreciat: