Imigranții și Europa baronilor Imigranții și Europa baronilor
Este o situație descrisă în presa internațională drept cea mai mare criză umanitară de la războaiele mondiale! Reacțiile politicienilor pot crea impresia existenței voinței... Imigranții și Europa baronilor
Este o situație descrisă în presa internațională drept cea mai mare criză umanitară de la războaiele mondiale! Reacțiile politicienilor pot crea impresia existenței voinței pentru identificarea soluțiilor adecvate. Poate fi invocată o anumită formă de ipocrizie specifică politicienilor? Unii se grăbesc să răspundă pozitiv.
Între timp, o mie de imigranţi şi-au continuat luni seara marşul lor spre Europa de Vest şi au intrat în Ungaria în momentul în care, la Berlin, preşedintele Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au pledat pentru un răspuns „unificat” al Uniunii Europene în faţa afluxului fără precedent de refugiaţi de pe continent. Soluțiile autorităților sunt să închidă granițe, să ridice garduri și să construiască ziduri, să ofere cît mai puține beneficii sociale și, în final, să schimbe legile migrației. Ușor, ușor, proiectul european se transformă într-un club de baroni!
Cel puţin o mie de oameni venind din Serbia, între care numeroşi syrieni au trecut graniţa în Ungaria de-a lungul unei linii de cale ferată transfrontaliere în apropierea satului maghiar Roszke, a observat un fotograf de la AFP. Această trecere în Ungaria, ţară a UE, a avut loc cu câteva zile inainte de finalizarea instalării unei bariere în caleea imigranţilor de la frontieră, anunţată pentru 31 august de către guvernul de la Budapesta. Acest zid este prevăzut să se întindă de-a lungul celor 175 kilometri ai frontierei sârbo-ungare şi a costat peste 100 de milioane de euro!
Europa are o mare problemă zilele acestea. Mii de refugiați, care fug de război, persecuție, sărăcie și care au îndurat experiențe teribile atât acasă, cât și în drumul spre ceea ce sperau ei să fie o viață mai bună, mor la ușa națiunilor europene de la care sperau salvarea. Mii de imigranţi, îndeosebi refugiaţi syrieni, traversau duminică Macedonia şi Serbia în direcţia Europei de Vest, relatează AFP.
După ce au fost reţinute timp de mai multe zile la frontiera greco-macedoneană, peste 6.000 de persoane, potrivit cifrei Crucii Roşii locale, au ajuns de sîmbătă în sudul Serbiei. În satul Miratovac, la frontiera sârbo-macedoneană, de imigranţi s-au ocupat autorităţile locale şi echipe ale Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR). Într-o tabără formată din opt corturi mari, imigranţilor li s-au distribuit alimente. Sunt epuizaţi şi mulţi dintre ei au cerut îngrijiri medicale. Printre ei există numeroşi copii şi femei însărcinate. Ei sunt apoi transferaţi cu autobuze în oraşul vecin Presevo, unde li se eliberează documente care le permit să-şi continue călătoria spre Belgrad şi nordul Serbiei, la frontiera cu Ungaria, ţară membră a Uniunii Europene.
Pe o altă rută de migraţie către Europa, alte circa 4.400 de persoane au fost salvate de sâmbătă pe Marea Mediterană în cadrul unei vaste operaţiuni, coordonată de paza de coastă italiană, în timp ce alte trei noi operaţiuni de salvare au fost demarate duminică. Traficanții înghesuie sute de oameni disperați în bărci vechi și neîngrijite, care în final cedează, iar autoritățile de pe mal au considerat că, dacă intervin, le transmit un mesaj încurajator.
În Gevgelija, la frontiera greco-macedoneană, alte o mie de persoane aşteptau duminică să plece cu trenul spre Serbia. Unii dintre imigranţi negociau cu şoferii de taxi pentru a face drumul de circa 180 de km până în Serbia. În cursul dimineţii, circa 500 de persoane, potrivit poliţiei elene, au traversat graniţa greco-macedoneană prin zona ce separă oraşul grec Idomeni de Gevgelija, unde mai multe mii de imigranţi fuseseră reţinuţi de joi pînă sîmbătă. Alţi circa 400 de imigranţi aşteptau la mijlocul zilei permisiunea poliţiei macedonene de a trece frontiera.
Guvernul macedonean a decretat joi stare de urgenţă şi a trimis în zona de frontieră forţe de poliţie şi armata pentru a stăvili afluxul de străini. Traversarea frontierei a fost interzisă timp de 24 de ore. Sâmbătă, circa o mie de imigranţi au rupt cordoanele de poliţie şi au intrat în Macedonia. La scurt timp, poliţia a decis să-i lase să treacă pe toţi imigranţii.
Guvernul macedonean, care a acuzat autorităţile elene că-i îndreaptă în mod organizat pe imigranţi către Macedonia, a afirmat că starea de urgenţă va fi în continuare în vigoare.
Odată cu trecerea ultimului val, autorităţile macedonene au înregistrat intrarea pe teritoriul Macedoniei, începând din 19 iunie, 42.000 de imigranţi, dintre care peste 7.000 de copii.
Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) a anunţat vineri că numărul imigranţilor ilegali din afara Europei care au sosit pe continentul european de la începutul anului în curs a ajuns la cifra record de 237.000, de unde rezultă o criză umanitară fără precedent.
Unii dintre aceşti refugiaţi provin din zone de conflict, precum Syria sau Afghanistan, dar majoritatea vin din ţări africane motivaţi de dorinţa de a găsi un trai mai bun în Europa, ei profitând de anarhia din Lybia pentru a tranzita această ţară, traversând apoi Marea Mediterană mai ales către Grecia şi Italia. O altă rută, folosită în special de syrieni şi afghani, este traversarea Turciei şi apoi a unui porţiuni din Marea Egee către insulele greceşti. Conform ultimelor date oficiale, în Grecia au sosit anul acesta 135.000 de imigranţi clandestini, iar în Italia aproape 94.000. Pe ansamblu, cei mai mulţi imigranţi ilegali vin din Eritreea, circa 25.000 anul acesta, Nigeria, 12.000, Somalia, Syria, Gambia şi Bangladesh.
Europa este și de această dată marcată de inegalitate. Țările cu probleme economice, din Sud, în special Grecia și Italia, sunt cele mai afectate din cauza poziției geografice.
Germania se confruntă la rândul ei cu un val masiv de refugiaţi proveniţi în mare parte din ţările balcanice, dar şi aceştia sunt motivaţi în special de speranţa unui trai mai bun. Potrivit unor estimări, numărul imigranţilor clandestini ajunşi pe teritoriul german urmează să depăşească până la sfârşitul acestui an cifra de 600.000, de asemenea un record. Drept urmare, autorităţile de la Berlin studiază în prezent modalităţile de accelerare a repatrierii celor care nu pot obţine azil, pentru a putea acorda în schimb atenţie celor care au nevoie de ajutor, cum este cazul refugiaţilor syrieni, iraqieni sau afghani.
Se estimează că, în 2015, cheltuielile landurilor cu procesarea cererilor şi cu cazarea imigranţilor se vor dubla faţă de anul trecut, de la 2,2 miliarde de euro la 5 miliarde de euro. Anul acesta, valul de imigraţie cuprinde 400.000 de noi solicitanţi de azil şi 50.000 de persoane care depun astfel de cereri pentru a doua oară, potrivit cifrelor Ministerului de Interne.
În jur de 50 de extremişti de dreapta s-au adunat în mod spontan miercuri în faţa unui cămin de solicitanţi de azil din Dredsa, unde 900 de imigranţi sunt adăpostiţi în corturi. Unul dintre extremişti a detonat o petardă în timpul protestului, care a fost repede oprit de poliţie, a relatat DPA.
În condițiile în care imigrația este astăzi la un nivel cu 30% mai mare decât cel din anul 2000, un raport OCDE relevă că nu mai puțin de 42% dintre imigranții din UE prestează munci pentru care sunt supracalificați. Sărăcia și supraaglomerarea locuințelor sunt alte două indicii ale deficiențelor de integrare a imigranților din țările europene. În plus, același raport arată că, din pricina discriminării, copiii imigranților au de suferit mai mult decât părinții lor. Unul din cinci copii de imigranți se simte discriminat, reiese din studiul organizației.
Ce soluții există? O deschidere a porților către cei care vin dinspre Africa este periculoasă mai mult din punct de vedere politic decît financiar. Este vorba de faptul că o accentuare a migrației ar încuraja și mai mult partidele de extremă dreaptă. Acestea se poziționează tot mai bine în politica europeană și ca urmare a atacurilor lansate pe tema imigrației.
România este beneficiara uneia dintre cele mai mari sume alocate de Comisia Europeană până în 2020 pentru a ajuta 19 ţări să-şi amelioreze capacităţile de primire a refugiaţilor şi securitatea frontierelor, ţara noastră urmând să beneficieze de suma de 98,4 milioane de euro, nici a cincea parte din ce primesc Italia şi Spania, dar mai mult decât Ungaria şi Bulgaria, relatează AFP. Italia va primi ajutorul cel mai mare – 560 milioane de euro, urmată de Spania – 521,8 milioane de euro – şi Grecia, cu o alocare de 473 de milioane de euro.
Finanţările provin de la Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (AMIF) şi de la Fondul pentru securitate internă (FSI), dotate cu un buget total de 7 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.
Întrebarea capitală este dacă Europa chiar își dorește să intervină pentru restabilirea ordinii în țările spulberate de războaie civile sau de dictaturi, sau va păstra atitudinea de a refuza să întindă mâna. Ca adevăraţi baroni ai unui club select… deocamdată…
mb
Mario Balint

Mario Balint

Ziarist profesionist din 1990. Jurnalist, analist şi consultant de securitate. Activităţi jurnalistice în presa scrisă, televiziune, radio. Fondator de publicaţii, realizator de emisiuni. De peste 20 de ani, corespondent de război. Corespondent special al Radio România Actualităţi. În prezent, redactor şef la Radio România Reşiţa. Autor a 16 volume de proză, reportaj, fotografie şi eseu. Studii de jurnalism şi securitate.

%d blogeri au apreciat: