Pages

Categories

Search

 


Zahărul este adevărata moarte albă

Vlad Botgros
Scris de
04/08/2015
Analiză, Comentariu, Diverse, Economic, Featured
Nici un comentariu
Calitate:

Ce e alb, adictiv, nociv şi contribuie la dezvoltarea unor boli grave? Drogurile de mare risc sunt emblema tocită a morţii evidente, sunt răul-praf chintesenţial. Dacă un anume ingredient invadează aproape toate produsele alimentare şi este consumat în masă, nu intravenos prin fundăturile favelelor soioase, atunci nu poate fi prea periculos. Nu? Nu!

Împărtăşim cu toţii o plăcere nevinovată pentru zahăr. Cui nu-i plac dulciurile? Ce ar fi viaţa fără ciocolată? Sunt mai multe motive pentru acest morb. Evolutiv, gustul dulce semnaliza strămoşilor noştri faptul că fructul este copt şi comestibil, acru însemnând crud iar amar însemnând otrăvitor. Există motive şi mai interesante. Paralela cu cocaina de mai sus nu e gratuită. În chip ceva mai blând, zahărul acţionează asupra creierului la fel ca drogurile, alcoolul sau tutunul, stimulând centrul de recompensă al creierului. Această parte a creierului decide dacă o anumită acţiune ar trebui repetată. La întâlnirea cu zahărul, răspunsul este un mare da! Tot precum drogurile, zahărul provoacă eliberarea de dopamină în creier, ducând la o senzaţie euforică. Tot precum drogurile, următoarea doză de zahăr va trebui să fie mai mare pentru a replica starea euforică anterioară. Nu există încă teste pe oameni care să ateste dacă există sevraj după încetarea consumului de zahăr, însă experimente pe cobai indică semne clare de oboseală, depresie, impulsivitate şi dezorientare.

N-ar fi până la urmă nimic rău în a îndulci puţin existenţa mundană uneori prea amară. Nu doar că zahărul nu are valoare nutritivă, dar favorizează apariţia unor boli grave precum cele de inimă, diabet, obezitate sau oboseală cronică. Intenţionat am ales să nu adaug expresia magică doar în exces. Excesul are cauze psihologice, structurale, aşadar e greu de învins. Doza recomandată zilnic de către specialişti este de 9 linguriţe la bărbaţi şi 6 la femei. Această doză este dezarmant de subestimată de către consumatori. Spre exemplu, o singură doză de Coca-Cola conţine 9 linguriţe de zahăr. O altă problemă esenţială e aceea că zahărul se ascunde în locuri contraintuitive. Ketchup-ul musteşte de zahăr, pastele făinoase la fel. Păinea, iaurtul conţin zahăr adăugat bine ascuns în colţul etichetei, acolo unde nu se uită nimeni.

Industria alimentară profită din plin de faptul că toţi suntem dependenţi fără să ştim. E o relaţie simbiotică lugubră: cumpărăm pentru că ne-a fost furată subtil puterea de a decide şi umflăm conturile unor dependenţi de averi batjocoritoare. Evitaţi excesul de sare, zahăr şi grăsimi e o farsă tragică. Acest ipocrit spot de la TV este flancat de reclame stridente la sucuri artificiale (cea mai nesănătoasă formă de a consuma zahăr) mustind de îndulcitori, mâncăruri grase, alcool şi aparate care fac exerciţii fizice în locul nostru.

Asta e ironia elegantă a capitalismului: dacă mânânci sănătos trebuie să scoţi bani grei, dacă mănânci nesănătos trebuie să scoţi bani şi mai grei pentru medicamente amuzant de scumpe. Otrava şi remediul se împacă hegelian şi aşteaptă la cotitură bietul pofticios. O biată cioco n-a omorât pe nimeni. Din prima.

Sursă foto: viewsweek.com

vb

Vlad Botgros

Vlad Botgros

Doctorand în științe politice în cadrul Universității de Vest din Timișoara. Licențiat în relații internaționale și masterat în dezvoltare internațională. Colaborare pe politică externă cu Centrul pentru Promovarea Culturii de Securitate. Articole științifice publicate în Political Studies Forum. .Apariții în diverse reviste literare și antologii de poezie naționale și internaționale. Activități de copywriting și proofreading. Arii de interes: ideologii politice, post-modernism/post-structuralism, analiză de discurs, studii culturale, teorie critică.

Alte articole scrise de