Europarlamentarul Mircea Diaconu, în exclusivitate pentru eCronica: ”În adevăratele zone de decizie europeană România stă cam la colț de masă” Europarlamentarul Mircea Diaconu, în exclusivitate pentru eCronica: ”În adevăratele zone de decizie europeană România stă cam la colț de masă”
Mircea Diaconu e europarlamentar. Independent. Este, cu siguranță, singurul politician de acest fel care merge prin țară într-un Aro 10, galben, să-i invite la... Europarlamentarul Mircea Diaconu, în exclusivitate pentru eCronica: ”În adevăratele zone de decizie europeană România stă cam la colț de masă”

Diaconu

Mircea Diaconu e europarlamentar. Independent. Este, cu siguranță, singurul politician de acest fel care merge prin țară într-un Aro 10, galben, să-i invite la o cafea și să le mulțumească celor care l-au votat. Și, desigur, să stea de vorbă, să povestească sau să preia probleme, situații, idei. Diaconu, unul dintre cei mai îndrăgiți actori și oameni de cultură români, merge în orașe și se întâlnește, de regulă în piețele centrale, cu oamenii. Nimic organizat special, fără fițe, fără însoțitori. Europarlamentarul stă pur și simplu la o terasă, discută cu oamenii și, mai mult, chiar le plătește cafeaua. Mircea Diaconu a poposit și la Reșița, luni, în cadrul acestui periplu. A avut amabilitatea să răspundă la câteva întrebări ale eCronica.
”A devenit inedit, până la urmă, acest demers al meu, a spus Mircea Diaconu. Anul trecut am făcut o plimbare prin România, am întânit nişte oameni pe care nu i-am cunoscut şi care, din eter, au strâns semnături, s-au organizat, pe banii lor şi am primit plicurile cu adresele, cu telefoanele lor, i-am sunat şi am zis că vreau să le mulţumesc, cât se poate. Mi-a plăcut foarte mult, am făcut un fel de program de deplasare ca să mulţumesc pe toată lumea. Plimbarea a fost fenomenală, în primul rând pentru mine. Am avut sentimentul că nu sunt singur pe lume, e plăcut, reconfortant, să vezi că sunt şi alţii care gândesc ca tine. O să vin în fiecare mai, până la terminarea mandatului, pentru că România arată mai bine în mai. Întâlnirile mele nu au teme, pur şi simplu oamenii vin, mai vorbim de una, de alta, vedem ce s-a mai întâmplat. Dar, cel mai des apare discuția: cum ne vede pe noi Europa? Numai că e destul de complicat de răspuns. Sau poate nu. Europa are o sumedenie de probleme, pe care le sesizaţi şi dumneavoastră. Pe de altă parte, fiecare ţară din UE are propriile probleme. Nu stă nimeni să se uite la România în mod special, cu o lupă. Din păcate, România vine acolo în atenție de multe ori pe subiecte uşor cancanistice, pe ciudăţenii, dar nu lucruri esenţiale. Oricum, nu ne văd altfel decât pe alte ţări, nu avem un regim de ţară de mâna a doua, asta e percepţia mea. Nicio secundă nu mi s-a părut altfel. Ceea ce mă deranjează este că în zonele de decizie, în Consiliul European, în Comisia Europeană, acolo unde activează şefi de state şi de guverne, acolo unde se negociază lucruri importante, cine se duce din partea României stă pe colţ de masă şi nu e bine. Nimeni nu-ţi dă importanţă dacă nu ţi-o dai tu. De aceea, pledoaria mea este să ne comportăm ca o ţară la fel de importantă cu oricare alta din Europa. Iar relele noastre nu au niciuna surse externe, doar surse interne. Sunt rezolvabile aici.”
Unii parlamentari duc problemele naționale în Parlamentul European. Sau încearcă acest lucru, i-am spus lui Mircea Diaconu.
”În Parlamentul European e o zonă a declaraţiilor politice, ca şi în Parlamentul României. Numai că aici sala e de multe ori goală, nu te ascultă nimeni, poţi să spui orice îţi trece prin cap. După care cel care face asta urlă acasă: am dus problema respectivă în Parlamentul European! Nimic mai fals. Nu-l ascultă nimeni, nu contează, nu are urmări. De niciun fel. Marile probleme ale Europei, din care suntem parte, acelea sunt probleme serioase. Rezultatul unor dezbateri sobre pe care nu le ridică un parlamentar român sau din altă ţară. Sunt probleme europene, imigraţia, de pildă, dreptul la muncă, libera circulaţie, relaţia cu terţe zone mondiale. Există acum în dezbatere un acord de liber schimb comecial cu Statele Unite şi Canada, despre care nu se discută în România. Acela e punctul unu acum pe agenda europeană. Actul respectiv va schimba principii, forme de lucru, va schimba inclusivRomânia. (eCronica a scris despre acest acord în 2 ianuarie 2015, într-un articol intitulat Ce ne pregătește Uniunea Europeană? Acordul de liber schimb între UE si SUA facilitează tirania corporațiilor?/http://www.ecronica.ro/ce-ne-pregateste-uniunea-europeana-acordul-de-liber-schimb-intre-ue-si-sua-faciliteaza-tirania-corporatiilor/). Există şi un tronson cultural în subiectul ăsta, cu acordul de liber schimb. Sunt foarte fericit că mă aflu angrenat aici cu lucruri culturale, în acest acord.”
Caraș-Severinul are de salvat elemente importante de patrimoniu, acest lucru se poate face, cel mai bine, prin proiecte europene, în consonanță cu bunuri patrimoniale europene comune. Mircea Diaconu e de acord și spune că asta se și întâmplă.
”Am lansat o provocare, se numeşte Harta patrimoniului rănit şi aştept informaţii de patrimoniu aflat în situaţie tragică sau de risc. E un fel de energie, de forţă, pe care eu o simt că există în societatea românească, dar care nu are ţinte, doar dezamăgiri, aşteptări, o oboseală. Dacă ne concentrăm pe un subiect de tipul ăsta, înseamnă că faci ceva. Dacă nu, e doar o aşteptare obosită. Metoda cea mai eficientă de dezvoltare patrimonială şi culturală sunt itinerariile culturale. Există la Luxemburg un institut al acestor itinerarii şi directoarea generală a acestuia va veni la Sighişoara în această vară, în iulie, invitată de mine, la un simpozion cu experţi europeni. Am chemat vreo 20 de judeţe care sunt eligibile pentru astfel de proiecte, aşa cum e de pildă calea ferată Anina-Oraviţa. Acest lucru trebuie să-i învăţ pe cei de acasă, că parte a patrimoniului românesc este şi parte a patrimoniului european. Faptul că sunt români nu înseamnă cetăţean de mâna a doua. Totul e să te implici şi să baţi la uşa care trebuie.”
Așadar, europarlamentarism la Reșița, la o cafea. Nu o simplă șuetă, totuși, ci un moment inedit de circulație a informației. Spre și dinspre oamenii care pot face ceva în planul reprezentării. Mircea Diaconu bate la ușile care trebuie pentru noi dar ne și învață cum să facem și pentru asta merită respectul și admirația noastră.

DB

Sursa foto: autorul

Daniel Botgros

Daniel Botgros

Ziarist profesionist din 1990. Activitate jurnalistică la publicaţiile Tinerii, Timpul, Jurnalul Naţional, Evenimentul Zilei, Sud-Vestul, Măsura, Ziua de Vest. Redactor la televiziunea Terra Sat, redactor şi realizator de emisiuni la Radio România Reşiţa, realizator de emisiuni la Banat TV. Activităţi în domeniul PR. Autor a patru volume, de proză, reportaj şi eseu și al unui volum de jurnalism. Studii de jurnalism şi comunicare.

%d blogeri au apreciat: