Pages

Categories

Search

 


Corupţia şi polarizarea socială – vulnerabilităţi prinse în Strategia Naţională de Apărare

Mario Balint
Scris de
23/06/2015
Analiză, Featured, Politic
Nici un comentariu
Calitate:

Strategia Naţională de Apărare pentru perioada 2015 – 2019 va fi dezbătută şi votată de plenul Parlamentului marţi, la ora 13,00, au decis Birourile reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, transmite Agerpres.

Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat luni Parlamentului Strategia Naţională de Apărare a Ţării, intitulată O Românie puternică în Europa şi în lume, arătând că acest document este o declaraţie pe care România o face.

El a spus că prezentarea Strategiei Naţionale de Apărare în termen de şase luni a fost, pe lângă obligaţia legală, şi un angajament personal şi a menţionat că România puternică înseamnă şi un stat care contribuie la democraţie şi libertate, la menţinerea securităţii colective împreună cu aliaţii săi. Consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, întărirea profilului României în NATO şi UE, aprofundarea cooperării cu statele vecine şi cu cele din flancul estic al NATO şi intensificarea cooperării regionale se numără printre obiectivele naţionale de securitate pe care Strategia le afirmă. Garantul principal al securităţii României este Alianţa Nord-Atlantică. România este la rândul ei puternică într-o Alianţă Nord Atlantică puternică şi într-o Uniune Europeană puternică. Angajamentul tuturor partidelor politice de a creşte bugetul pentru apărare la 2% până în 2017 este semnalul că România înţelege cerinţele momentului şi îşi asumă responsabilitatea de a fi un furnizor de securitate, nu doar un beneficiar, o ţară care proiectează securitate şi stabilitate în zonă. Pe lângă apartenenţa noastră la NATO, trebuie să dovedim că avem capabilităţile necesare pentru a participa la apărarea colectivă, a arătat şeful statului.

Iohannis a precizat că Strategia Naţională de Apărare aduce câteva noutăţi, indicînd că documentul operează cu un concept de securitate naţională extinsă. În afara elementelor care ţin de apărare, de ordine publică sau de activitatea de informaţii şi contrainformaţii, securitatea nu mai poate fi separată de un mediu economic competitiv, de stabilitatea financiar-bugetară, de existenţa unor sisteme publice – educaţie, sănătate, pensii – funcţionale şi adaptate schimbărilor, de protecţia infrastructurilor critice sau de capacitatea de a răspunde la problemele de mediu. Este momentul ca în perioada următoare să construim consens politic în jurul acestor teme esenţiale, un consens politic care să producă în mod real reformă şi legislaţie durabilă, a spus preşedintele Iohannis.

Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, intitulată „O Românie puternică în Europa şi în lume” şi transmisă vineri Parlamentului, este structurată pe patru capitole: „Definirea intereselor şi obiectivelor naţionale de securitate”, „Evaluarea mediului internaţional de securitate”, „Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi”, „Direcţii de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României”, transmite Mediafax.

Remarc de la început că actuala strategie a scăpat de obsesiile lui Traian Băsescu faţă de presa ticăloşită, buna guvernare a lui Tăriceanu şi o Rusie ameninţătoare şi vorbeşte deschis despre corupţie, educaţie, sănătate şi ameninţările directe ale Rusiei în spaţiu şi timp!

Strategia de Apărare Naţională a identificat principalele ameninţări la securitatea naţională. Acţiunile destabilizatoare din vecinătatea estică, în Ukraina, generează provocări majore pentru spaţiul euro-atlantic, generând instabilitate în regiune, se arată în document.

Conflictele îngheţate din regiunea Mării Negre şi instabilitatea din Balcanii de Vest reprezintă o altă posibilă ameninţare pentru România. De asemenea, distorsiunile de pe pieţele energetice şi proiectele concurente ale unor state şi nu numai afectează eforturile României în ceea ce priveşte securitatea energetică.

O ameniţare reală pentru securitatea ţării o reprezintă şi atacurile cibernetice ale unor grupuri criminale.

Nu în ultimul rând, terorismul este o ameninţare persistentă, care îmbracă forme de manifestare dificil de anticipat şi contracarat.

Contingentele naţionale care participă la misiuni externe sunt expuse riscurilor şi ameninţărilor generate de acţiunile forţelor, organizaţiilor şi grupărilor teroriste. Propaganda fundamentalistă în creştere, în special în mediul virtual, favorizează apariţia de noi cazuri de radicalizare ori de implicare în acţiuni extremist-teroriste. Proliferarea armelor de distrugere în masă şi a vectorilor purtători, precum şi traficul de produse cu dublă utilizare, pot afecta securitatea naţională, în condiţiile unei destabilizări la nivel regional. Acţiunile informative ostile, care au în vedere dezvoltarea unor puncte de sprijin pe teritoriul naţional, în special în scop de influenţă, pot obstrucţiona proiectele strategice ale României şi deciziile în stat”, mai prevede Strategia Naţională de Apărare.

Strategia de Apărare Naţională menţionează şi principalele vulnerabilităţi la care se expune România. Printre aceastea se numără corupţia, care ”vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării”. Corupţia vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre”, se precizează în document.

Absenţa unei planificări bugetare multianuale reale care să determine asumarea şi respectarea unor programe de investiţii are efecte negative inclusiv în ceea ce priveşte creşterea capabilităţilor forţelor armate şi respectarea angajamentelor privind cheltuielile militare. Capabilitatea administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene constituie o altă vulnerabilitate, mai arată documentul citat.

”Alte vulnerabilităţi derivă din excluziunea şi polarizarea socială, gradul de sărăcie, declinul demografic, migraţia forţei de muncă specializate, disparităţile socio‐economice între regiuni si judeţe, fragilitatea spiritului şi solidarităţii civice”, se mai menţionează în Strategia de Apărare a Ţării.

Parcă mai mult decât altădată, modul de acţiune în situaţiile de criză este cuprins în Strategia de Apărare Naţională, care prevede mai multe direcţii de acţiune: perfecţionarea sistemului naţional de management integrat al situaţiilor de criză, pregătirea instituţiilor şi a populaţiei pentru situaţii de criză şi de urgenţă civilă, asigurarea resurselor umane şi materiale pentru gestionarea situaţiilor de criză.

Interesant, din punctul meu de vedere! Personal, cred că principalul merit al noii strategii îl reprezintă reinterpretarea conceptuală şi practică a securităţii naţionale, iar efectul ar putea fi o transformare la nivelul culturii de securitate a instituţiilor statului şi, în viitor, a cetăţeanului! Sper ca în virtutea aplicării acestei Strategii, cultura de securitate îşi va câştiga locul meritat în acest secol zbuciumat, şi în ţara noastră!

mb