Sic transit sclavia mundi! Sic transit sclavia mundi!
Aşa trece Gheorghe marea, sarea, pierzarea (!). Ce vreau să spun. De când e lumea, au fost oameni care au prosperat pe spatele celorlalţi.... Sic transit sclavia mundi!

Aşa trece Gheorghe marea, sarea, pierzarea (!). Ce vreau să spun. De când e lumea, au fost oameni care au prosperat pe spatele celorlalţi. Din matriarhat, trecând prin patriarhat şi ajungând la democraţie, în ciuda celor declarate, au existat stăpâni şi sclavi. Vi se pare cu ceva diferit felul în care stăpânul din evul mediu lua dijma faţă de felul în care statul de acum vă ia impozitul? Alte măşti, aceleaşi feţe! Eşti un cetăţean onorabil, plătiror de impozite, pe deasupra şi patriot. Crezi că eşti în regulă, că poţi respira aerul patriei. Aiurea! Nici nu ştii cum te pot transforma în infractor. Pentru că: ai o centrală termică de apartament şi nu plăteşti fumăritul! Adică, în termeni europeni, centrala ta poluează şi trebuie să plăteşti. Nu îi pasă nimănui că fără centrală rişti să îţi transformi apartamentul în iglu. Pentru că: ai tupeul să pui pe picioare o mică afacere. Vin peste tine toţi sfinţii controlului de stat. Şi, fireşte, de la Stalin zicere, nu poţi fi niciodată în regulă cu actele. Acele hârtii ce trebuie scrise, semnate, ştampilate şi arhivate în aşteptarea controlului. Kafka curat! În epoca Internetului şi a miilor de computere personale, oficiale şi cum le mai spune. Dar, să revin la sclavie. Nu vi se pare că tributul, fonciirea sau cum le va mai fi spus, sunt cât se poate de actuale? Mergem la serviciu pentru a câştiga un ban, pentru a întreţine o familie. Ne angajăm, semnăm un contract şi ni se spune că avem un salariu de x lei. De aici, ni se trage. Şi aia, şi aia, şi celelalte. Sănătate, pensie etc. Ne rămâne cât să ne uităm cu jind la o bucată de salam. Pe care o vedem frumos ambalată pe raft, dar pe care o promitem celor de acasă pentru un viitor pe care nici noi nu îl putem aproxima. Şi mergem din nou la serviciu. Muncim şi plătim din ceea ce credem că producem şi ni se cuvine. Aiurea! Totul este programat. Nu poţi câştiga pe măsura muncii pe care o depui. Totul este un circ şi o formă rafinată a sclaviei. Munceşti pentru ei. Pentru patronii sclaviei moderne. Toate „oportunităţile” bancare, fiscale etc., sunt doar praf în ochi pentru fraierii care trag la „serviciul” lor pentru bunăstarea lor. Ei, cine or fi aceşti beneficiari, cred că este o întrebare fără răspuns, pentru că ei nu au fost niciodată deconspiraţi. Noi, poporul sclav român, îi identificăm cu lăturile politicianiste. Tare îmi este teamă că şi ei sunt nişte pioni în ierarhia sclaviei. Şi atunci, pentru cine muncim, cine nu se mai satură, cine ne chinuie în halul ăsta?

DP

Sursa foto: social-science-soapbox.wikispaces.com

Dan Popoviciu

Dan Popoviciu

Ziarist profesionist din 1996. Redactor şi realizator de emisiuni la televiziunea Terra Sat, jurnalist la publicaţiile Sud-Vestul, 24 de Ore, fondator al ziarului Ghimpele, redactor la P(r)ostul Mare. În prezent, realizator de emisiuni la Vest TV Reşiţa. Autor al unui volum de proză. Studii de drept.

%d blogeri au apreciat: