Sunt părtaş: România şi Republica Moldova vor crea un batalion comun Sunt părtaş: România şi Republica Moldova vor crea un batalion comun
Republica Moldova şi România vor crea un batalion comun, la care ar putea participa şi militari din alte state, precum Ucraina sau Polonia, a... Sunt părtaş: România şi Republica Moldova vor crea un batalion comun

Republica Moldova şi România vor crea un batalion comun, la care ar putea participa şi militari din alte state, precum Ucraina sau Polonia, a anunţat joi ministrul moldovean al apărării, Viorel Cibotaru, informează Radio Chişinău. Anunţul ministrului moldovean intervine în urma vizitei sale de lucru efectuate zilele trecute la Bucureşti, unde a avut o serie de întrevederi, inclusiv cu omologul său Mircea Duşa, unul din subiectele discutate fiind crearea unui batalion comun.

Ministerele apărării de la Chişinău şi Bucureşti discută şi despre acreditarea unui ataşat militar al Republicii Moldova în România, după o pauză de mai bine de 20 de ani.

În februarie 2010, aflat la Chişinău, lansam o propunere care a pus pe jar diplomaţia, structurile de securitate şi clasa politică din Republica Moldova: crearea Batalionului Mixt româno-moldovenesc. M-a sunat ataşatul militar, pe care l-a sunat ataşatul militar al Ambasadei Rusiei, pe care… Piatra fusese aruncată! Cu speranţă şi convingere!

Moldova vrea să devină „furnizor de securitate”

Ministrul moldovean al apărării, de atunci, generalul Vitalie Marinuţă, mi-a acordat un interviu în exclusivitate în care s-a referit la colaborarea armatei moldovene cu NATO prin intermediul Parteneriatului pentru Pace, dar şi a Planului Individual. Anticipând perioada tulbure din istoria contemporană a celei de-a doua Ţări Româneşti, Ministrul Apărării a spus încă de atunci că, în opinia sa, Moldova trebuie să se transforme din consumator în furnizor de securitate în regiune.

 În acest scop, spunea responsabilul moldovean, constituirea Batalionului mixt de menţinere a păcii româno-moldovenesc şi participarea unui contingent militar moldovenesc în Afghanistan, alături de NATO, vor demonstra comunităţii internaţionale că „contribuim la securitatea regională şi problemele de pe agenda comunităţii internaţionale în domeniul securităţii sînt şi pe agenda noastră.” Ministrul a mai spus că experienţa României în ceea ce priveşte diplomaţia militară şi contribuţia pozitivă a armatei române la integrarea în NATO şi UE vor fi folosite şi de către Republica Moldova.

Vitalie Marinuţă a recunoscut, în calitate de specialist militar, că amplasarea elementelor scutului anti-rachetă pe teritoriul României plasează şi Republica Moldova sub protecţia sa, dar din punct de vedere politic ar putea anula retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Transnistriei.

Vitalie Marinuţă s-a născut pe 16 iunie 1970 în satul Holercani din raionul Dubăsari. A absolvit şcoala militară a trupelor aeropurtate din oraşul Riazani, Federaţia Rusă în 1992. În perioada iulie 1992 – ianuarie 1999, a fost ofiţer al Batalionului cu Destinaţie Specială a Ministerului Apărării din Republica Moldova (comandant de pluton, comandant de companie, şef stat major, locţiitor comandant batalion). Din octombrie 2000 şi pînă în decembrie 2002, a fost comandantul Batalionului 22 de menţinere a păcii din cadrul Ministerului Apărarii. În 2004 obţine masteratul în domeniul securităţii (relaţiile civil-militare) la Şcoala Navală de Studii postuniversitate din Monterei, California, SUA.

În perioada iulie 2005 – iulie 2006, este ofiţer pentru planificare politico-militară strategică la Comandamentul Central al Statelor Unite, Tampa, Florida.

Intervievat, ministrul a precizat că strategia Rusiei este de a şantaja România prin intermediul unor state terţe, precum Republica Moldova, unde Moscova tergiversează reglementarea conflictului din Transnistria. Astfel, Rusia îşi asigură pe mai departe prezenţa militară în stînga Nistrului, pe teritoriul moldovean, în flancul estic al NATO.

În mai puţin de o lună, generalul Marinuţă se întîlnea la Bucureşti cu omologul său, Gabriel Oprea. În privinţa creării batalionului mixt româno-moldovean şi a posibilităţii unui contingent moldovenesc în Afghanistan, ministrul spune că după 2002 nu s-a mai făcut nimic în această privinţă, dar ca cele două ţări urmează să ia o decizie, „ţinând cont de interesele comune”. „Cred că Republica Moldova trebuie să participe la operaţiunile de menţinere a păcii care au statut internaţional şi mandatul ONU. Dar o asemenea decizie poate fi luată doar de parlament, după o discuţie deschisă cu societatea civilă”, a precizat Marinuţa.

Cele două părţi au apreciat că iniţiativa ar putea constitui un sprijin real în îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două state şi au agreat faptul că este necesară o analiză aprofundată a elementelor practice care să permită punerea ei în aplicare.

Salutăm propunerea dumneavoastră de constituire a unui batalion mixt româno-moldovean, mai ales că Armata României a acumulat o experienţă valoroasă în acest domeniu prin activităţile desfăşurate în cadrul batalionului mixt româno-ungar şi al batalionului multinaţional de geniu româno – ungaro – slovaco – ucrainean Tisa”, a declarat ministrul român al apărării.

Moldova trebuie să se transforme din consumator în furnizor de securitate în regiune. În acest scop, spunea responsabilul moldovean, constituirea Batalionului mixt de menţinere a păcii româno-moldovenesc şi participarea unui contingent militar moldovenesc în Afghanistan, alături de NATO, vor demonstra comunităţii internaţionale că „contribuim la securitatea regională şi problemele de pe agenda comunităţii internaţionale în domeniul securităţii sînt şi pe agenda noastră.”

 După această declaraţie, fostul general Ţurcanu, parlamentar rusofon i-a cerut demisia ministrului Marinuţă.

Experienţa României poate constitui o „lecţie învăţată” şi pentru oficialităţile de la Chişinău, iar diplomaţia militară moldoveană poate deveni vîrful de lance al eforturilor Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană, fără a periclita statutul de „stat neutru”, prevăzut de Constituţie.

Batalionul mixt de menţinere a păcii româno-moldovenesc, propus de România cu mult timp în urmă, poate dovedi, dincolo de aspectul militar, că relaţiile corecte între cele două ţări favorizează destinderea şi cooperarea la frontierele estice ale NATO şi UE. Tratatul din 2000 între România şi Republica Moldova este fundamentul relaţiilor de bună vecinătate şi cooperare între cele două ţări, dar şi de cooperare în Europa de Est şi de Sud-Est. Relaţiile României cu RM se bazează pe comunitatea de limbă, cultură şi tradiţii. În urma schimbării politicii externe a autorităţilor moldovene, autorităţile de la Bucureşti şi-au definit noua orientare diplomatică privind relaţiile româno-moldovene ca fiind bazată pe pragmatism şi pe sprijin total în relaţiile economice, sociale, culturale şi politice, în vederea integrării rapide a RM în marea familie europeană. Din punct de vedere militar, batalionul mixt româno-moldovenesc este o punte de interoperabilitate între armata RM şi NATO, posibilitatea de a obţine experienţă în teatre de operaţii reale, va spori credibilitatea ţării în cadrul Parteneriatului pentru Pace, la care Moldova a aderat în 1994, şi mai multe şanse de alăturare pachetului Balcanii de Vest în procesul de aderare la UE.

Cînd acest batalion va primi drapelul de luptă îmi doresc să fiu prezent. Aşa îi spuneam şi ministrului Marinuţă. În anul 2010!

mb

Sursa foto: caplimpede.ro

Mario Balint

Mario Balint

Ziarist profesionist din 1990. Jurnalist, analist şi consultant de securitate. Activităţi jurnalistice în presa scrisă, televiziune, radio. Fondator de publicaţii, realizator de emisiuni. De peste 20 de ani, corespondent de război. Corespondent special al Radio România Actualităţi. În prezent, redactor şef la Radio România Reşiţa. Autor a 16 volume de proză, reportaj, fotografie şi eseu. Studii de jurnalism şi securitate.

%d blogeri au apreciat: